Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Peste 544 de persoane au murit în protestele violente care zguduie Iranul de trei săptămâni, iar 10.600 de manifestanți au fost arestați, potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), organizație cu sediul în Statele Unite, conform Mediafax.ro. Demonstrațiile, declanșate la finalul lunii decembrie pe fondul prăbușirii monedei naționale, reprezintă cea mai serioasă provocare la adresa regimului de la Teheran din ultimii ani.
Bilanțul victimelor crește alarmant.
HRANA a anunțat duminică, 11 ianuarie, că cel puțin 544 de persoane au murit în urma protestelor violente, față de 116 raportate cu o zi înainte. Dintre aceștia, 490 sunt manifestanți și 48 sunt membri ai forțelor de securitate, potrivit CNN.
Alte 579 de decese sunt încă în curs de verificare, ceea ce ar putea ridica bilanțul total la peste 1.100 de victime. Majoritatea victimelor au fost ucise cu muniție reală sau gloanțe de tip pellet, multe dintre focuri fiind trase de la mică distanță, notează HRANA.
„De mult nu am mai văzut o astfel de amploare a protestelor în Iran. Situația devine din ce în ce mai gravă pe măsură ce regimul intensifică represiunea”, a declarat un purtător de cuvânt al organizației pentru drepturile omului.
🗞️ Citește și Acestea
Scene șocante la centrele medico-legale.
Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu zeci de saci mortuari la un institut medico-legal din Teheran, susținând că victimele ar fi fost ucise de „teroriști înarmați”.
În paralel, rudele victimelor s-au adunat în fața centrului medico-legal Kahrizak, la sud de Teheran, pentru a-și identifica apropiații decedați. Videoclipuri verificate de Iran International arată familii disperate căutând prin rânduri de saci mortuari.
„Două persoane care au vizitat Kahrizak în căutarea rudelor lor au declarat că au văzut mai mult de 400 de cadavre acolo”, relatează sursa citată. Autoritățile mențin un blackout informațional în toate cele 31 de provincii ale țării.
Trump și Netanyahu discută despre intervenție.
Președintele american Donald Trump a declarat că ia în calcul „opțiuni foarte puternice” și că armata SUA analizează situația, potrivit NBC News. El a avertizat că orice represalii din partea Teheranului vor fi întâmpinate cu lovituri „la niveluri nemaiîntâlnite”.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat situația cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Potrivit Reuters, cei doi ar fi abordat inclusiv posibilitatea unei intervenții americane. Israelul se află în stare de alertă, temându-se de o eventuală escaladare regională.
„Ajutorul este pe drum”, a scris pe X senatorul republican Lindsey Graham, referindu-se la protestele din Iran.
Amenințări iraniene: bazele americane, „ținte legitime”.
În replică, Mohammad Baagher Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a avertizat că bazele americane și teritoriul israelian vor deveni „ținte legitime” în cazul unei intervenții militare. Declarațiile au fost însoțite de scandări „Moarte Americii” în parlamentul de la Teheran, conform France 24.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că este dispus să asculte nemulțumirile populației și să rezolve problemele economice, însă a acuzat „teroriști” susținuți din exterior de violențe și distrugeri. El a îndemnat populația să se distanțeze de „instigatori” și „grupări violente”.
Blackout total al internetului.
Autoritățile iraniene au impus un blackout aproape total al internetului de peste 60 de ore, blocând accesul la informații și comunicații. NetBlocks, grup de monitorizare a internetului, confirmă că restricțiile continuă.
„Blackout-ul perturbă viața de zi cu zi, inclusiv tranzacțiile digitale, funcționarea spitalelor, farmaciilor, băncilor și birourilor”, relatează Bloomberg. Multe afaceri nu au deschis, iar comunicațiile cu exteriorul sunt aproape imposibile.
Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a emis un avertisment pe 9 ianuarie despre posibilitatea unui „masacru sub acoperirea unui blackout total al comunicațiilor”.
Amenințări cu pedeapsa capitală.
Procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi Azad, a declarat sâmbătă că protestatarii vor fi considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, o acuzație care prevede pedeapsa cu moartea conform legislației iraniene, potrivit Associated Press.
Șeful justiției iraniene a anunțat că nu va exista „nicio clemență” față de cei implicați în tulburări și că judecători au fost desemnați pentru a judeca cazurile în întreaga țară.
Demonstrațiile au fost declanșate la finalul lunii decembrie pe fondul prăbușirii monedei naționale, rialul, care a pierdut peste 40% din valoare anul trecut, făcând bunurile de bază inaccesibile pentru mulți iranieni, conform CBS News.
Protestele au început cu comercianții care au închis magazinele și au ieșit în stradă, dar s-au transformat rapid într-o contestare generală a regimului. Manifestanții scandează „Moarte dictatorului” în referire la Liderul Suprem Ali Khamenei și cer restabilirea monarhiei, fluturând drapelul cu leul și soarele al dinastiei Pahlavi.
Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, a îndemnat protestatarii să preia controlul centrelor orașelor și a promis că se va întoarce în Iran în curând.
Aceste proteste sunt cele mai ample din ultimii ani, depășind ca amploare demonstrațiile din 2022, declanșate de moartea în detenție a Mahsa Amini, tânără de 22 de ani arestată pentru că purta incorect vălul islamic.
Rămâne de văzut dacă aceste proteste vor duce la schimbări majore în Iran sau dacă regimul va reuși să suprime mișcarea prin forță, cu prețul a încă multe vieți omenești.
