Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un proiect de lege aflat în dezbatere la Parlament ar putea transforma radical profesia de psiholog în România. Documentul B708/2025, care vizează reorganizarea exercitării profesiei de psiholog și funcționarea Colegiului Psihologilor, a generat una dintre cele mai ample reacții negative din interiorul unei bresle profesionale din ultimii ani, potrivit Republica.ro. Peste 250 de opinii au fost deja înregistrate în consultare publică, majoritatea covârșitor contrare.
Master obligatoriu și examene naționale blochează accesul în profesie.
Proiectul introduce bariere majore pentru tinerii psihologi prin instituirea unui master obligatoriu de 120 de credite ECTS și a unui examen național standardizat. Această măsură invalidează automat programe de master acreditate de Ministerul Educației cu doar 60 sau 90 de credite, potrivit analizei documentului legislativ disponibil pe senat.ro.
Consecința directă: un absolvent de psihologie nu mai poate profesa deloc, nici măcar ca stagiar, pentru cel puțin doi ani. Spre deosebire de rezidenții mediciniști care primesc salariu de la stat, psihologii stagiari trebuie să își găsească singuri locuri de muncă și să plătească din propriul buzunar supervizarea.
„Acest proiect de lege B708/2025 produce o nedreptate sistemică: împinge studenții la psihologie într-o zonă de incertitudine profesională prelungită, fără garanții reale privind accesul în profesie”, se arată într-o analiză publicată pe Republica.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Vechimea condiționată de venituri: discriminare sau măsură de calitate?
Poate cea mai controversată prevedere leagă recunoașterea vechimii profesionale de pragul minim de venituri. Psihologii trebuie să câștige anual cel puțin 12 salarii minime brute pe țară pentru ca activitatea să fie considerată vechime în muncă. Măsura penalizează profesioniștii din zone rurale, ONG-uri sau servicii sociale care lucrează cu populații vulnerabile.
„Este o penalizare a muncii sociale și o selecție pe criterii economice, nu profesionale”, a declarat Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, pentru PressHub.ro. Mai mult, cei care nu promovează examenul de specialist în 6 ani își pierd definitiv dreptul de a practica profesia.
Concentrare excesivă de putere în mâinile Colegiului.
Proiectul acordă Colegiului Psihologilor atribuții extinse: recunoașterea programelor de master, avizarea metodelor de evaluare psihologică și organizarea examenelor naționale. Criticii susțin că această concentrare de putere creează un „stat în stat”, fără mecanisme suficiente de control sau transparență.
Asociația Psihologilor Atestați din România (A.P.A.R.) a transmis că 986 din 1.033 de respondenți (95,4%) s-au pronunțat împotriva proiectului și cer retragerea acestuia, conform unui comunicat publicat pe Magazin Critic.
Ce urmează: reformă sau retragere?
Inițiatorii proiectului invocă „alinierea la standarde europene” și „protecția beneficiarilor”, însă profesioniștii din domeniu văd un sistem birocratic care face terapia mai scumpă și mai puțin accesibilă. Proiectul se află în prezent în dezbatere la Senat, iar presiunea publică crește pe măsură ce implicațiile devin mai vizibile.
Dilema rămâne deschisă: România are nevoie de standarde mai înalte pentru profesia de psiholog, dar întrebarea este dacă acestea trebuie impuse prin bariere financiare și birocratice sau prin susținere instituțională reală din partea statului.
