Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că amânarea deciziei privind reforma pensiilor magistraților este justificată de depunerea în ultimul moment a unor documente importante, potrivit Mediafax, citat de StiriPeSurse.ro. CCR a amânat vineri, pentru a patra oară, pronunțarea asupra constituționalității legii, stabilind un nou termen pentru 11 februarie 2026.
Documentele depuse în ultimul moment.
„De data aceasta, amânarea este justificată, pentru că ați auzit că s-au depus ieri o grămadă de documente”, a explicat Augustin Zegrean. Fostul președinte CCR a precizat că Înalta Curte de Casație și Justiție a depus o expertiză, precum și un document de la Ministerul Muncii, iar judecătorii „trebuiau să le citească”.
„Dacă ei le-au primit, nu aveau cum să judece astăzi. Amânarea este justificată”, a continuat Zegrean, subliniind că „faptul că amânarea a avut loc nu este imputabil lor”.
Joi, 15 ianuarie 2026, ÎCCJ a trimis la CCR o expertiză care detaliază impactul reformei pensiilor speciale ale magistraților, document care fusese cerut de cei patru judecători care au boicotat de două ori în decembrie adoptarea unei decizii.
🗞️ Citește și Acestea
Expertiza ÎCCJ.
Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat joi pentru G4Media: „Suntem în consultări cu colegii judecători. Așteptăm finalizarea consultărilor și, în funcție de poziția comună, stabilim dacă trimitem note de concluzii în susținerea argumentelor inițial sesizate”.
Informația despre depunerea expertiză a venit în contextul tensiunilor din decembrie 2025, când patru judecători CCR nu au asigurat cvorumul necesar pentru adoptarea unei decizii.
Termenul de 11 februarie.
Fostul președinte CCR a declarat că termenul de 11 februarie ar putea fi unul decisiv, dar totul depinde de eventualele probleme care ar putea apărea în procesul de analiză. „Dacă nu vor apărea alte probleme… Vedeți, ieri am vorbit despre asta și am spus că, dacă se depun documente în ultima clipă, normal să amâne. Nu pot să judece fără să le studieze”, a mai declarat Augustin Zegrean.
Cu privire la durata termenului de amânare, fostul președinte a menționat că aceasta rămâne „o altă discuție”, sugerând că ar fi putut fi stabilit un termen mai apropiat.
Comunicatul oficial al CCR.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026″, se arată în comunicatul CCR.
Istoricul amânărilor.
Aceasta a fost a patra ședință a CCR pentru a decide asupra pensiilor speciale ale magistraților. Ședința din 29 decembrie 2025 s-a încheiat cu o amânare din lipsă de cvorum, doar 5 dintre cei 9 judecători fiind prezenți în sală.
Anterior, o altă ședință a avut loc duminică, 28 decembrie 2025, dar a fost amânată pentru 29 decembrie. La 29 decembrie, judecătorii numiți de PSD – Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Gheorghe Stan – nu au intrat în sala de ședință, împiedicând astfel întrunirea cvorumului necesar de minimum 6 judecători.
Blocajul a generat un val de reacții și acuzații. Cei patru judecători au susținut că nu au boicotat ședința, ci de fapt au vrut să se asigure că este respectată legea, potrivit TVR Info.
Miza reformei.
Reforma prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net.
Pensia medie a unui magistrat este de 25.000 de lei, iar unele depășesc 35.000 de lei. Dacă reforma nu este adoptată, România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro din fondurile europene PNRR, conform jalonului stabilit cu Comisia Europeană.
