Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cotațiile petrolului au urcat luni dimineață, după ce planurile pentru o nouă rundă de negocieri de PACE dintre Statele Unite și Iran au stagnat, informează BBC. Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz continuă să mențină piețele energetice sub presiune.
Cotațiile petrolului, în creștere pe fondul incertitudinii.
Prețul de referință global Brent a crescut cu 1%, ajungând la 106,50 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american (WTI) a avansat și el cu 1%, până la 95,40 dolari. Creșterea vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că Washingtonul a renunțat la planurile de a trimite o delegație în Pakistan pentru negocieri cu omologii iranieni.
Strâmtoarea Hormuz — pe unde trece aproximativ o cincime din producția mondială de țiței și gaz natural lichefiat (GNL) — este efectiv blocată de la izbucnirea conflictului cu Iranul, după ce Teheranul a amenințat că va ataca navele în represalii pentru atacurile aeriene americane și israeliene.
Iranul negociază indirect prin Oman.
Ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, a declarat duminică că discuții bilaterale importante au loc cu Omanul privind asigurarea transportului maritim în siguranță prin strâmtoare. Araghchi s-a deplasat luni la Sankt Petersburg pentru întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin, în timp ce diplomația iraniană caută să gestioneze criza pe mai multe canale simultan.
🗞️ Citește și Acestea
Trump a comentat pe rețeaua Truth Social că „s-a pierdut prea mult timp cu călătoriile” și că există „lupte interne și confuzie” în cadrul conducerii iraniene, adăugând că Washingtonul deține toate cărțile în această negociere.
Piețele bursiere asiatice, la maxime în ciuda crizei energetice.
Paradoxal, principalele burse asiatice au continuat să urce, unele atingând noi recorduri. Indicele Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 1,5% luni, consolidând un avans de peste 12% din ultima lună. Indicele sud-coreean Kospi a câștigat 2,3% luni, după o apreciere de peste 20% în luna anterioară.
Economiile japoneză și sud-coreeană, puternic dependente de importurile energetice din Golf, fuseseră inițial puternic afectate de blocaj. Reziliența bursieră reflectă speranțele că un acord diplomatic va fi atins în cele din urmă.
Analistul economic Goh Jing Rong de la Universitatea de Management din Singapore a explicat că „traderii vor dovezi concrete, nu doar un acord de încetare a focului fragil și reversibil”, ceea ce explică de ce piețele reacționează moderat la vești pe jumătate pozitive.
Contextul mai larg: o criză cu mize globale.
Prețul Brent a crescut cu peste 10% față de nivelul de dinaintea anunțului lui Trump privind prelungirea armistițiului, semn că piețele rămân nervoase. Ruptura în negocierile de pace amplifică riscul unei prelungiri a blocajului în Strâmtoarea Hormuz, cu consecințe pentru lanțurile globale de aprovizionare cu energie.
România, ca importator net de energie, este direct expusă volatilității prețurilor internaționale ale petrolului, care se transmite în cotele la pompă și în costurile de producție industrială.
