Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Prețul petrolului a scăzut cu peste 3% marți, după ce Washingtonul a optat pentru un nou val de sancțiuni economice împotriva Iranului în locul reluării imediate a loviturilor militare, potrivit CNBC. Petrolul Brent a coborât la aproximativ 88-89 de dolari pe baril, iar WTI american a ajuns la 82,36 dolari.
Bessent anunță presiune economică, nu o nouă escaladare militară
Declinul cotațiilor vine după ce Statele Unite au anunțat un nou pachet de sancțiuni împotriva Iranului și a companiilor, instituțiilor și statelor care continuă să facă afaceri cu Teheranul. Administrația Donald Trump a prezentat campania drept un „D-Day economic”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a descris-o ca fiind cea mai amplă ofensivă financiară lansată vreodată împotriva unui adversar.
Bessent a precizat că alegerea presiunii economice face mai puțin probabilă, cel puțin pentru moment, reluarea unui conflict militar de amploare cu Iranul. Anterior, potrivit Mediafax.ro, Bessent amenințase deja cu impunerea „celor mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Teheranului, iar piețele intraseră deja într-o etapă de marcare a profitului înaintea anunțului oficial.
Semnale diplomatice și situația din Strâmtoarea Ormuz
Departamentul de Stat american se pregătește să trimită înapoi în regiune, posibil chiar în această săptămână, diplomații americani evacuați anterior din Orientul Mijlociu, un semnal citit de piețe drept o reducere a riscului unui război iminent.
🗞️ Citește și Acestea
Președintele Trump a declarat că Marina SUA a eliminat toate minele din apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz și a avertizat Iranul că orice navă care va încerca să amplaseze noi mine va fi distrusă. Strâmtoarea Ormuz rămâne esențială pentru piața petrolului, întrucât orice perturbare majoră a transportului prin această rută poate afecta aprovizionarea mondială și poate genera scumpiri bruște.
Opțiunea militară rămâne pe masă, spune șeful Pentagonului
Reducerea riscului imediat de conflict nu înseamnă că Washingtonul a exclus complet intervenția armată. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt pregătite să recurgă din nou la lovituri militare dacă situația o va impune, chiar dacă presiunea economică rămâne, deocamdată, instrumentul preferat.
Teheranul susține, la rândul său, că este pregătit pentru intensificarea presiunilor americane. Ministrul iranian al Economiei, Ali Madanizadeh, a afirmat că guvernul are un plan pentru următorii doi ani destinat gestionării efectelor sancțiunilor și că dispune de propriile instrumente pentru a răspunde noii strategii economice a Washingtonului.
China, principalul cumpărător de petrol iranian, avertizează
Una dintre marile necunoscute rămâne reacția Chinei, cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian, cu aproximativ 90% din exporturile petroliere ale Teheranului. Beijingul ar putea fi afectat direct dacă Washingtonul extinde sancțiunile secundare asupra instituțiilor și companiilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat că Beijingul va face tot ceea ce este necesar pentru a-și proteja drepturile și interesele, respingând sancțiunile unilaterale americane pe care le consideră lipsite de bază în dreptul internațional sau de o autorizare a Consiliului de Securitate al ONU.
Un foc de avertisment, nu o lovitură decisivă
Analiștii citați de CNBC consideră că măsurile anunțate de Washington reprezintă, pentru moment, mai degrabă un semnal de avertizare decât o lovitură economică decisivă. Statele Unite au extins sancțiunile împotriva Iranului, dar nu au aplicat încă, în mod direct, sancțiuni secundare majore împotriva țărilor care susțin comerțul cu Teheranul.
O eventuală ofensivă americană împotriva marilor bănci și rafinării chineze care facilitează aceste tranzacții ar putea crește semnificativ eficiența sancțiunilor asupra Iranului, dar ar putea provoca și represalii din partea Beijingului, cu efecte asupra echilibrului fragil dintre cele două mari puteri economice.
Pentru piața petrolului, tocmai această incertitudine rămâne esențială: riscul unui război imediat s-a redus, însă confruntarea economică dintre Washington, Teheran și, potențial, Beijing este departe de a fi încheiată.
