Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Discuția online purtată pe 25 august de președintele Nicușor Dan cu liderii fostei coaliții pe tema legii salarizării s-a încheiat după aproximativ două ore, fără niciun acord politic, potrivit Antena3 CNN. Termenul-limită pentru adoptarea legii rămâne 31 august, condiție impusă de jalonul aferent din PNRR.
Președintele a discutat, în format online, cu Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, liderii partidelor din fosta coaliție, pentru a debloca proiectul care ar urma să reformeze salarizarea unitară din sectorul bugetar.
Blocajul rămâne total înaintea termenului limită
Întâlnirea, care inițial ar fi trebuit să aibă loc în format fizic, la Palatul Cotroceni, s-a desfășurat online, în condițiile în care șansele unui acord politic erau considerate deja foarte mici, potrivit G4Media. Liderii partidelor nu ajunseseră, până la acel moment, la un punct de vedere comun, iar timpul rămas pentru adoptarea și promulgarea legii era foarte scurt.
Fără un acord, România riscă să nu îndeplinească la timp jalonul asumat prin PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro.
🗞️ Citește și Acestea
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, avertizase, cu o seară înainte, asupra riscurilor procedurale. „Mi se pare foarte greu, dacă nu spre imposibil”, declarase liderul social-democraților cu o zi înainte, referindu-se la termenele procedurale rămase, potrivit HotNews.ro.
România riscă să rateze jalonul din PNRR
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat, după încheierea discuției, că lipsa unui acord înseamnă practic ratarea jalonului european. „România va rata acest jalon şi este responsabilitatea directă a partidelor”, a declarat ministrul, citat de Agerpres.
Potrivit surselor politice citate de Antena3, două dintre partidele fostei coaliții susțin în continuare proiectul, în timp ce celelalte două au rezerve sau nu și-au exprimat încă poziția finală. PSD și UDMR susțin că proiectul actual nu asigură un tratament echitabil pentru angajații din educație și sănătate, unde sindicatele reclamă diferențe salariale importante între categoriile de personal.
Comisia Europeană, nemulțumită de impactul bugetar
Negocierile interne sunt complicate suplimentar de poziția Comisiei Europene. Executivul comunitar a cerut Guvernului să adopte măsuri de compensare a impactului financiar al noii legi, în cazul în care costurile bugetare vor ajunge la 12 miliarde de lei, peste estimarea inițială de 8 miliarde de lei. Unele variante discutate în ultimele săptămâni au vizat chiar o creștere de până la 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026, sumă pe care Comisia nu a acceptat-o fără măsuri compensatorii suplimentare.
Printre măsurile luate în calcul pentru acoperirea diferenței se numără și prelungirea contribuției CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, care ar urma să fie menținută și după 31 decembrie 2027, data la care prevederea actuală ar trebui să expire.
Obiecțiile sindicatelor, nerezolvate
Dincolo de disputa politică dintre partide, proiectul se lovește și de opoziția sindicatelor din educație și sănătate, care resping în continuare unele dintre grilele de salarizare propuse. În sănătate, discuțiile tehnice au avansat, dar au rămas nerezolvate obiecțiile legate de modul de calcul al coeficienților și de plata orelor lucrate în weekend. În educație, sindicatele consideră că grila propusă pentru profesori este prea comprimată față de promisiunile făcute după greva din 2023, când s-a stabilit ca salariul unui profesor debutant să fie raportat la salariul mediu brut pe economie.
Ministrul Pîslaru a explicat, la o întâlnire anterioară de la Cotroceni, că nu există spațiu bugetar pentru majorări suplimentare semnificative în 2027 și că orice creștere peste nivelul agreat cu Comisia Europeană ar afecta echilibrul finanțelor publice. Poziția sa a rămas neschimbată și în runda de negocieri din 25 august, potrivit surselor citate de presa politică.
Miza negocierilor, în cifre
- 770 milioane de euro – suma pe care România riscă să o piardă din PNRR dacă legea nu e adoptată până la 31 august
- 8 miliarde de lei – impactul bugetar agreat inițial pentru noua lege
- 12-16 miliarde de lei – variantele de impact bugetar aflate în discuție cu Comisia Europeană
- 4 lideri de partid – Bolojan, Grindeanu, Fritz și Hunor, invitați la negocierile cu președintele
Reprezentanții ministerelor implicate urmau să aibă o nouă discuție tehnică pe 26 august, în încercarea de a debloca negocierile, iar decizia politică finală este așteptată abia în săptămâna premergătoare termenului de 31 august, potrivit Europa FM. Diferența dintre poziții rămâne, așadar, aceeași care a blocat și întâlnirea online de pe 25 august: partidele acceptă principiul unei legi unice a salarizării, dar nu și impactul ei bugetar real, estimat acum la aproape dublu față de suma convenită inițial cu Bruxelles-ul.
