Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cotațiile petrolului au înregistrat luni dimineață cea mai mare creștere din ultimii patru ani, după ce atacurile SUA și Israelului asupra Iranului au declanșat temeri privind o criză majoră de aprovizionare prin Strâmtoarea Ormuz. Prețul țițeiului Brent cu livrare în aprilie a crescut cu 14% la deschiderea piețelor asiatice, ajungând la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu peste 8%, potrivit Reuters și CNBC.
Explozie de prețuri: Brent sare la 82 de dolari, WTI la 75 dolari.
Creșterea bruscă vine după ce Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului în weekend, ucigându-l pe liderul suprem iranian Ali Khamenei, printre alții. Iranul a răspuns cu contraatacuri și a restricționat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru comerțul global cu energie. După saltul inițial, prețurile au mai cedat o parte din câștigurile inițiale, dar înregistrează în continuare o creștere de aproximativ 6-9% comparativ cu valorile de vineri seara.
Analiștii de la Kpler au declarat pentru Fortune că „petrolierele încep să se acumuleze lângă Strâmtoarea Ormuz, dar nimic nu pare să treacă în acest moment – petrolierele sunt în mod clar îngrijorate”. Traficul de tancuri petroliere prin strâmtoare s-a oprit practic, companiile maritime luând măsuri preventive, după ce aproximativ 20 de milioane de barili pe zi trec prin această arteră vitală.
Riscul de închidere a Strâmtorii Ormuz escaladează tensiunile.
Strâmtoarea Ormuz, un canal îngust situat pe coasta de sud a Iranului, reprezintă principala rută de transport pentru petrolul din țări producătoare precum Arabia Saudită, Kuweit, Irak și Emiratele Arabe Unite. Aproximativ o cincime din transporturile zilnice de petrol din lume trec prin această strâmtoare, conform Administrației SUA pentru Informații Energetice (EIA). Orice perturbație poate împinge prețurile la energie mai sus și poate perturba piețele globale.
🗞️ Citește și Acestea
Jorge Leon, șeful departamentului de analiză geopolitică de la Rystad Energy, a avertizat că „dacă nu apar rapid semnale de dezescaladare, ne așteptăm la o reevaluare semnificativă a prețurilor petrolului”. Analiștii de la Barclays au declarat pentru Bloomberg că Brent ar putea atinge 100 de dolari pe baril pe măsură ce situația de securitate din Orientul Mijlociu se deteriorează, în timp ce UBS estimează că o perturbare materială ar putea trimite prețurile spot ale Brent peste 120 de dolari pe baril.
OPEC+ anunță creșterea producției pentru a limita creșterile de preț.
Opt țări care formează nucleul grupului de producători de petrol OPEC+ au decis duminică să majoreze producția zilnică cu aproximativ 206.000-411.000 de barili pe zi pentru a limita creșterile excesive ale prețurilor. Cu toate acestea, această producție trebuie să iasă din Orientul Mijlociu prin intermediul tancurilor petroliere, ceea ce devine problematic în contextul actual al transportului restricționat prin Strâmtoarea Ormuz.
Clayton Seigle, senior fellow la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a explicat pentru CNN că „din moment ce petrolul este o marfă globală fungibilă, o perturbație oriunde afectează prețurile peste tot”. El estimează că o pierdere a barilelor iraniene ar determina China să caute surse alternative, ceea ce ar crește prețul petrolului cu cel puțin 10-12 dolari.
Implicații economice: Inflație și presiune asupra economiei globale.
O creștere prelungită a prețurilor petrolului ar risca să reaprindă presiunile inflaționist la nivel global, acționând totodată ca o taxă asupra întreprinderilor și consumatorilor, ceea ce ar putea reduce cererea. William Jackson, economist șef pentru piețele emergente la Capital Economics, a declarat că o regulă empirică sugerează că o creștere anuală de 5% a prețurilor petrolului adaugă aproximativ 0,1 puncte procentuale la inflația medie în economiile majore.
Dacă Brent ar urca la 100 de dolari pe baril, inflația globală ar putea crește cu 0,6-0,7 puncte procentuale, ceea ce ar putea încetini ritmul reducerii ratelor dobânzilor de către băncile centrale majore, în special pe piețele emergente, unde factorii de decizie politică tind să fie mai sensibili la fluctuațiile prețurilor la mărfuri.
Economiile asiatice, inclusiv China și India, ar fi lăsate deosebit de expuse în cazul în care Strâmtoarea Ormuz ar fi închisă. Lupta lor pentru a securiza petrol din alte țări ar putea trimite prețurile globale și mai sus. Iran este al șaselea cel mai mare producător de petrol din lume, iar orice conflict militar prelungit cu țara ar însemna creșteri ale prețurilor petrolului, creșterea prețurilor la benzină și inflație generală.
Perspective pe termen scurt și mediu.
Analiștii de la Kpler au precizat că majoritatea pieței indică faptul că Brent se va stabili înapoi în intervalul 70-80 de dolari până la sfârșitul săptămânii, presupunând un model de creștere bruscă și recuperare parțială. Cu toate acestea, această presupunere comportă un risc semnificativ de scădere dacă represaliile iraniene escaladează și mai mult.
Amrita Sen, fondatoarea și directoarea de cercetare la Energy Aspects, a declarat pentru CNBC că se așteaptă ca prețurile petrolului să se mențină probabil la aproximativ 80 de dolari pe baril pentru o perioadă. „Riscul mai mare provine din atacurile punctuale asupra vaselor care trec prin zonă”, a subliniat ea, adăugând că SUA și Israelul au puterea militară superioară pentru a neutraliza în cele din urmă capacitatea Iranului de a închide complet strâmtoarea, dar atacurile singulare asupra navelor sunt mai dificil de prevenit.
Piețele financiare globale au reacționat imediat, cu indicii futures de pe Wall Street înregistrând scăderi, iar piețele bursiere din Asia-Pacific pierzând teren. Incertitudinea prelungită privind aprovizionarea cu energie rămâne principalul factor de risc pentru economiile mondiale în săptămânile următoare.
