Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență și pregătește depunerea Cererii de plată numărul 5, estimată la aproximativ 2 miliarde de euro, potrivit Digi24. Documentele oficiale arată însă întârzieri importante în îndeplinirea reformelor asumate.
Doar 33 din 75 de jaloane, considerate îndeplinite
Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Comisia Europeană, conține 75 de jaloane și ținte: 21 legate de reforme și 54 de investiții. Guvernul intenționează să depună cererea pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene.
Situația prezentată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată că, în prezent, numai 33 dintre cele 75 de jaloane sunt considerate îndeplinite, potrivit Cursdeguvernare.ro. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor trebuie să pregătească rapid dovezile solicitate de Comisia Europeană.
Problema nu se limitează la implementarea efectivă. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note, prin care instituțiile probează îndeplinirea fiecărui jalon, au fost transmise doar 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile, cu termen intern stabilit pentru 1 august.
🗞️ Citește și Acestea
Ministerele Mediului, Energiei și Agriculturii, printre principalele restanțe
Printre cele mai importante obligații nefinalizate se numără actele normative aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului, care trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă, și cele ale Ministerului Energiei, responsabil de cadrul legislativ pentru hidrogenul din surse regenerabile.
Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zone de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după finalizarea studiilor pedologice necesare. Documente justificative mai trebuie transmise și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei.
Comisia Europeană verifică și riscul de fraudă
Depunerea cererii nu garantează automat încasarea integrală a sumei. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon a fost îndeplinit satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata în cazul unor constatări nesoluționate. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, conflictele de interese și riscul de dublă finanțare, informații care trebuie încărcate în sistemul european Arachne.
Un principiu suplimentar impus autorităților este cel al ireversibilității reformelor: legile adoptate acum nu POT anula reforme deja validate de Comisie în cererile anterioare, sub sancțiunea suspendării plăților.
Ultimele două cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro
După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună, până la sfârșitul lunii septembrie, și Cererea numărul 6, cu o valoare brută estimată la 6,03 miliarde de euro. Suma estimată a fi încasată efectiv din cele două cereri împreună este de aproximativ 6,36 miliarde de euro, potrivit Business24.
Pentru a primi banii, România trebuie să finalizeze investițiile și reformele până la 31 august, termenul-limită european, iar ultima solicitare de plată trebuie transmisă Comisiei cel târziu pe 30 septembrie. În urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totală a PNRR a fost redusă de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro.
Sprintul final, pe fondul unui Guvern interimar
Cursa pentru închiderea PNRR se desfășoară în plină criză politică. România este condusă de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembristă. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi în Parlament, motiv pentru care liderii politici discută convocarea unei sesiuni extraordinare la finalul lunii iulie.
România a încasat deja, pe 23 iunie, 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plată numărul 4, după ce Comisia Europeană a constatat îndeplinirea tuturor celor 38 de jaloane și 24 de ținte asociate, care au vizat pensiile, sănătatea, educația și digitalizarea.
Succesul următoarelor două cereri depinde însă de capacitatea Guvernului interimar, a ministerelor și a Parlamentului de a finaliza, în doar câteva săptămâni, reforme amânate de mai mulți ani.
