Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Producția de energie a României s-a redus cu 2,9% în primele cinci luni din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Agerpres. Scăderea vine în contextul în care consumul final de energie electrică s-a diminuat, la rândul lui, cu 3,4%.
Scade producția internă de energie din România
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, resursele de energie primară au scăzut cu 4,5%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,4%, față de perioada similară din anul anterior.
Principalele resurse de energie primară au totalizat 12,927 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 609.500 tep față de intervalul similar din 2025. Producția internă a însumat 6,704 milioane tep, în scădere cu 202.800 tep (-2,9%), potrivit Economica.net.
Importul de resurse de energie a fost, la rândul lui, de 6,222 milioane tep, în scădere cu 406.700 tep (-6,1%). O scădere a producției interne, combinată cu importuri mai scumpe, se traduce de regulă direct în facturi mai mari pentru consumatorii casnici.
🗞️ Citește și Acestea
Ce arată cifrele pe surse de producție
Producția din termocentrale a fost de 6,683 miliarde kWh, în scădere cu 4,4%, iar cea din centralele nuclearo-electrice a scăzut cu 12,3%, până la 4,037 miliarde kWh. În schimb, hidrocentralele au produs cu 23,2% mai mult, ajungând la 6,376 miliarde kWh, potrivit Bursa.ro.
Sursele regenerabile au avut, de asemenea, o evoluție pozitivă în această perioadă. Producția din centralele eoliene a urcat la 3,018 miliarde kWh, iar cea din instalațiile fotovoltaice a ajuns la 2,212 miliarde kWh.
Cifrele cheie ale bilanțului energetic
- Producție internă de energie: -2,9%, la 6,704 milioane tep
- Import de energie: -6,1%, la 6,222 milioane tep
- Producție termocentrale: -4,4%
- Producție hidrocentrale: +23,2%
- Consum populație: -11,3%
- Export de energie electrică: +749,9 milioane kWh
De ce contează scăderea producției pentru facturile românilor
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,4% în primele cinci luni ale anului, iar consumul populației s-a redus cu 11,3%, față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, o producție internă mai mică nu înseamnă automat facturi mai mici, ci dimpotrivă.
România a exportat, în aceeași perioadă, 6,473 miliarde kWh de energie electrică, în creștere cu aproape 750 milioane kWh față de anul anterior. Diferența dintre export și scăderea producției interne ridică semne de întrebare privind rezerva reală de energie disponibilă pentru consumul intern în lunile următoare.
Taxa pe carbon, un factor suplimentar de presiune pe prețuri
Contextul energetic este complicat și de discuțiile europene privind noua taxă pe carbon, care ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2028. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează că măsura ar putea afecta suplimentar bugetele românilor.
Potrivit acestuia, „o poziție fermă, legitimă și negociabilă” a României la nivel european este necesară pentru a preveni o nouă creștere a prețurilor la energie, transmite Agerpres. Analiza sa arată o posibilă majorare a cheltuielilor unei gospodării cu până la 10%, dacă taxa va fi aplicată fără ajustări.
România face parte dintr-un grup de zece state care au cerut Uniunii Europene reconsiderarea noii taxe pe carbon, cel puțin pentru sectorul carburanților.
Datele INS pentru lunile următoare vor arăta dacă tendința de scădere a producției interne se menține sau dacă aportul suplimentar al hidrocentralelor și al surselor regenerabile va compensa declinul termocentralelor și al centralelor nucleare. Deocamdată, balanța rămâne fragilă, iar presiunea asupra facturilor consumatorilor casnici pare greu de evitat pe termen scurt.
