Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS), transmite Antena 3 CNN.
Cifrele confirmă practic estimarea anterioară a INS: comparativ cu varianta provizorie publicată în luna mai, atât dinamica PIB-ului, cât și cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat semnificativ.
Ce spun cifrele oficiale
Produsul Intern Brut, pe serie ajustată sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde de lei la prețuri curente, în termeni nominali. În termeni reali, această valoare este în scădere cu 1,1% față de trimestrul I 2025.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde de lei la prețuri curente, în scădere reală cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Mediafax.
Comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul s-a menținut practic nemodificat în termeni reali, ceea ce indică o stagnare a activității economice, mai degrabă decât o deteriorare accelerată de la un trimestru la altul.
🗞️ Citește și Acestea
Ce a tras economia în jos și ce a susținut-o
Datele INS arată o imagine mixtă pe sectoare de activitate. Construcțiile au avut cea mai importantă contribuție pozitivă la evoluția PIB, cu +0,4%, urmate de activitățile de spectacole, culturale și recreative, cu +0,3%.
În sens opus, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, alături de sectorul hotelier, au contribuit negativ cu -0,7% la evoluția PIB. Industria a avut o contribuție negativă de -0,2%, la fel ca informațiile și comunicațiile, respectiv administrația publică, învățământul și sănătatea.
Cel mai îngrijorător semnal vine din partea consumului populației, considerat multă vreme principalul motor de creștere al economiei românești. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a scăzut cu 1,8%, contribuind cu -1,2% la evoluția PIB.
Analiștii, opinii împărțite privind gravitatea situației
Interpretările privind aceste date variază semnificativ în spațiul public. Potrivit Digi24, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune, deși vorbește despre o perioadă de „stagflație”, marcată de inflație ridicată, consum în scădere și blocaj financiar.
Pe de altă parte, fostul premier Florin Cîțu a reacționat critic la publicarea celei de-a doua revizuiri a datelor, susținând că, deși cifra agregată a rămas neschimbată, structura din spatele ei arată o realitate diferită de discursul oficial al guvernului. El a atras atenția asupra faptului că, potrivit datelor revizuite, consumul colectiv al administrațiilor publice a fost majorat semnificativ față de estimarea anterioară.
Context economic mai larg
Datele privind PIB-ul vin într-un moment în care România se confruntă și cu alte semnale de îngrijorare economică. Fondul Monetar Internațional a redus recent prognoza de creștere economică a țării pentru 2026, în timp ce inflația rămâne un subiect central de discuție pentru autorități și pentru mediul de afaceri.
Contracția consumului populației, în special, ridică semne de întrebare privind evoluția economiei în trimestrele următoare, într-un context de incertitudine politică și bugetară.
Datele privind PIB-ul pentru trimestrul al doilea din 2026 vor oferi o imagine mai clară asupra direcției economiei românești, mai ales în privința evoluției consumului populației, considerat un indicator esențial pentru sănătatea economică pe termen scurt.
–
