Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Masoud Pezeshkian, președintele Iranului, a respins duminică, 19 aprilie 2026, cererile americane privind programul nuclear iranian, contestând autoritatea lui Donald Trump de a impune restricții Teheranului. Declarațiile vin în contextul negocierilor tensionate dintre SUA și Iran, aflate în prezent în desfășurare la Islamabad, potrivit Antena 3.
Președintele Iranului: Trump nu are nicio justificare.
„Trump spune că Iranul nu poate face uz de drepturile sale nucleare, dar nu spune pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?”, a declarat Masoud Pezeshkian, citat de agenția Iranian Student News Agency (ISNA).
Șeful statului iranian a subliniat că țara sa nu dorește extinderea conflictului în regiune și nu intenționează să atace nicio altă țară. În același timp, a avertizat că Iranul nu va renunța la dreptul său la autoapărare.
Miza negocierilor: 20 de ani versus 3–5 ani.
Divergența fundamentală dintre Washington și Teheran privește durata unei eventuale suspendări a activităților nucleare iraniene. Statele Unite insistă pe o pauză de aproximativ 20 de ani, în timp ce Iranul a propus o suspendare de 3 până la 5 ani, potrivit surselor diplomatice citate de Reuters.
Negocierile indirecte dintre cele două țări continuă la Islamabad, în condițiile unor tensiuni militare persistente în regiune, inclusiv în jurul Strâmtorii Ormuz — o rută strategică prin care trece aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol.
Contextul unui conflict de două decenii.
Programul nuclear al Iranului reprezintă una dintre cele mai tensionate dispute geopolitice ale ultimilor douăzeci de ani. Occidentul suspectează că Teheranul urmărește dezvoltarea armelor nucleare, acuzație constant respinsă de autoritățile iraniene, care invocă scopuri exclusiv civile.
Acordul nuclear din 2015, semnat între Iran și marile puteri mondiale, a intrat progresiv în impas după retragerea SUA din înțelegere în cursul primului mandat al lui Donald Trump. De atunci, sancțiunile occidentale au fost reintroduse și extinse, iar Iranul a reluat progresiv activitățile de îmbogățire a uraniului.
Escaladarea recentă, marcată de confruntări militare și de tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz, a adăugat o presiune suplimentară acestor negocieri, ambele părți căutând să evite o confruntare militară majoră.
Runda de negocieri de la Islamabad rămâne una dintre puținele ferestre diplomatice deschise, iar rezultatul ei va conta nu doar pentru relația bilaterală SUA–Iran, ci și pentru stabilitatea întregului Orient Mijlociu.






















