Aproape jumătate dintre parlamentarii români preferă banii gheață la salariile de mii de euro. Din totalul de 464 de deputați și senatori, 204 aleg să ridice în numerar suma forfetară de aproximativ 35.000 de lei destinată cheltuielilor birourilor parlamentare. PSD și AUR conduc detașat la această practică, deși legea îi obligă să justifice doar jumătate din sumă.
Situația ridică semne de întrebare despre transparența în cheltuirea banilor publici, mai ales în contextul în care Guvernul tocmai a renunțat la limitarea plăților în numerar pentru a reduce evaziunea fiscală.
PSD lidera la încasări în numerar
La Camera Deputaților, 54 din cei 93 de deputați PSD ridică banii direct de la casierie, cea mai mare proporție dintre toate partidele. Social-democrații par să prefere discreția oferită de numerarul, în ciuda faptului că sunt în fruntea coaliției de guvernare.
La AUR, 22 dintre cei 62 de deputați au optat pentru cash, partidul suveranist menținându-și tradiția de scepticism față de sistemul bancar. Liderul George Simion s-a remarcat prin faptul că se filma în repetate rânduri când își ridica banii direct de la casierie, transformând gestul într-o declarație politică.
Senatul: majoritatea minimă preferă numerarul
La Senat, situația este și mai spectaculoasă. 69 din cei 134 de senatori aleg numerarul – exact numărul necesar pentru a trece un proiect de lege cu majoritate simplă. Coincidența nu pare întâmplătoare și sugerează că preferința pentru cash nu e doar o chestiune de comoditate personală.
🗞️ Citește și Acestea
Distribuția pe partide la Senat:
- PSD: 29 din 38 de senatori încasează cash
- AUR: 14 din 28 preferă numerarul
- PNL: 8 senatori ridică banii în numerar
- SOS/PACE: 8 din 11 aleg varianta cash
- UDMR: 4 senatori
- USR și neafiliați: câte 3 fiecare
Salariile: AUR conduce la încasările cash
Pentru indemnizația lunară propriu-zisă (salariul parlamentarului), 37 de deputați au ales să primească banii în numerar. AUR conduce și aici cu 10 cazuri, inclusiv George Simion, care și-a făcut din acest gest o marcă înregistrată.
La Senat, doar 15 parlamentari încasează salariul cash: 6 de la AUR, câte 3 de la SOS și PSD, 2 de la PNL și un neafiliat. Proporția mult mai mică sugerează că suma forfetară mare (35.000 lei) este principala țintă a celor care preferă discreția numerarului.
Legea permite justificarea doar pe jumătate
Regulamentul actual permite parlamentarilor să cheltuiască fără justificare jumătate din suma forfetară de 35.000 de lei. Pentru restul de aproximativ 17.500 de lei trebuie să prezinte facturi sau documente, dar și această condiție pare ușor de îndeplinit.
Banii sunt destinați oficial pentru:
- Salariile angajaților din birourile parlamentare
- Funcționarea cabinetelor
- Cheltuieli de protocol și reprezentare
- Echipamente de birou și alte necesități
Transparența sub semnul întrebării
Atât Camera Deputaților, cât și Senatul au refuzat să ofere informații nominale despre cine primește banii în numerar, invocând protecția datelor personale. „Aceste informații se înscriu în sfera de aplicabilitate a prevederilor legale referitoare la datele cu caracter personal și nu pot fi date publicității”, susțin oficialii Parlamentului.
Analiștii politici consideră această poziție problematică, având în vedere că e vorba despre cheltruirea banilor publici și că parlamentarii sunt persoane publice.
Contextul limitării plăților în numerar
Practica parlamentarilor de a prefera numerarul vine în contextul în care Guvernul tocmai a renunțat la limitarea plăților cash pentru cetățeni, după proteste vehemente. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, propusese măsuri drastice de reducere a plăților în numerar pentru combaterea evaziunii fiscale.
Faptul că aproape jumătate dintre parlamentari preferă cash-ul în timp ce susțin limitarea acestuia pentru cetățeni creează o imagine contradictorie și alimentează suspiciunile despre transparența clasei politice.
Costurile ascunse ale aparatului parlamentar
Sumele forfetare fac parte dintr-un sistem mai larg de beneficii. Peste 1.000 de angajați lucrează în birourile parlamentarilor, cu costuri lunare de peste 5 milioane de lei. La aceasta se adaugă indemnizațiile care variază între 10.800 și 13.000 de lei lunar, plus beneficii ca transport gratuit, telefon, tabletă și cazare în București.
În total, un parlamentar poate costa statul român echivalentul a 4.000 de euro lunar, pentru o activitate care, potrivit unor estimări, nu depășește 10 ore pe săptămână de lucru efectiv.
Preferința pentru numerar a unei părți semnificative a clasei politice ridică întrebări legitime despre transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice, mai ales în contextul măsurilor de austeritate aplicate celorlalți sectoare ale societății.
