Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parchetul General a transmis o primă reacție la raportul Comisiei Europene privind statul de drept, susținând că semnalarea disfuncționalităților ar trebui să se bazeze pe fapte verificate, potrivit Digi24. Instituția condusă de Cristina Chiriac susține că documentul Comisiei nu confirmă existența unor probleme structurale în activitatea Ministerului Public.
Parchetul General contestă disfuncționalitățile sistemice
Raportul privind statul de drept, ediția 2026, a fost publicat pe 17 iulie de Comisia Europeană și include un capitol dedicat României. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a transmis, sâmbătă, un comunicat în care ia act de document, catalogându-l drept „un REPER important pentru o dezbatere publică bazată pe date obiective”, potrivit Bursa.ro.
Instituția subliniază că raportul „nu confirmă existența unor disfuncționalități sistemice ale activității Ministerului Public” și nici că actualul cadru normativ ar fi generat regresul funcționării sistemului judiciar. Parchetul General susține totodată că orice semnalare a unor probleme din justiție trebuie să se întemeieze pe fapte verificate și pe evaluări obiective, evitând generalizările.
Ce spune raportul Comisiei Europene despre justiția din România
Documentul Comisiei Europene, de 24 de pagini, se bazează pe consultări directe cu magistrați, organizații neguvernamentale, jurnaliști și instituții ale statului. Raportul citează și un sondaj INSCOP din ianuarie 2026, potrivit căruia doar 41% din populația generală și 43% dintre companii percep independența instanțelor ca fiind „destul de bună” sau „foarte bună” în acest an, un procent în scădere față de 2022.
🗞️ Citește și Acestea
Printre recomandările formulate de Comisie se numără consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt, reglementarea organizării poliției judiciare și creșterea eficienței investigării infracțiunilor de corupție din sistemul judiciar, potrivit Mediafax.
Parchetul General: combaterea corupției rămâne prioritate
În comunicatul transmis, Ministerul Public a dat asigurări că lupta împotriva corupției, a criminalității organizate și a infracționalității informatice rămâne o prioritate a instituției. „Ministerul Public va continua să acţioneze cu fermitate, în conformitate cu legea, indiferent de calitatea persoanelor cercetate”, se arată în document.
Parchetul General a precizat că va analiza „cu deplină deschidere” recomandările Comisiei, însă a insistat asupra necesității unor resurse umane și materiale adecvate pentru funcționarea eficientă a parchetelor. Instituția a mai transmis că orice reformă privind organizarea autorității judecătorești trebuie să se desfășoare printr-un dialog instituțional real, cu consultarea tuturor autorităților judiciare implicate.
Reacția Ministerului Justiției
Nu doar Parchetul General a reacționat la publicarea raportului. Ministerul Justiției a transmis că va depune diligențele necesare pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene și a subliniat că recomandarea privind reglementarea activităților de lobby, formulată în anii anteriori, a fost eliminată din raportul pe 2026, fiind considerată deja îndeplinită.
Instituția condusă de ministrul Justiției a mai precizat că a colaborat transparent cu Comisia Europeană și cu instituțiile partenere la nivel național în procesul de implementare a recomandărilor din domeniul justiției. Raportul reflectă atât progresele înregistrate, cât și domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare, inclusiv evaluarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2021-2025, deja încheiată, în timp ce noua strategie pentru 2026-2030 este în curs de pregătire.
Legătura cu jaloanele PNRR asumate de România
Raportul privind statul de drept nu este un document izolat: Comisia Europeană leagă explicit concluziile sale de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și de recomandarea specifică de țară din cadrul Semestrului european. Comisia a concluzionat că legile justiției continuă să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența sistemului judiciar.
Totuși, documentul menționează și faptul că o analiză a mai multor aspecte legate de organizarea sistemului judiciar a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acest context alimentează dezbaterea publică privind ritmul reformelor din justiție, într-o perioadă în care Guvernul are termene stricte pentru accesarea fondurilor europene.
Raportul anual privind statul de drept rămâne unul dintre instrumentele principale prin care Bruxelles-ul monitorizează funcționarea justiției, a combaterii corupției și a pluralismului mass-media în statele membre. Recomandările pentru România urmează să fie discutate în perioada următoare între instituțiile vizate, pe fondul presiunii legate de respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.
