Profesorii din România au 692 de ore de predare pe an în învățământul primar și 519 în gimnaziu, față de 770, respectiv 710 în media OCDE, arată raportul Education at a Glance 2026, potrivit Capital.
Raportul a fost publicat pe 29 septembrie. OCDE precizează că timpul de predare reprezintă doar o parte din munca unui profesor, care include și pregătirea lecțiilor și corectarea lucrărilor.
De unde vin cifrele de 540 și 800 de ore.
Mai multe publicații au preluat în ultimele zile o relatare ProTV, potrivit căreia profesorii români predau în jur de 540 de ore pe an, față de o medie OCDE de 800. Cifrele nu coincid cu cele de 692 și 519 ore de predare, față de 770 și 710, citate din raportul din 2026 de mai multe publicații, printre care Digi24 și Spotmedia.
Cifra de 540 apare, în nota OCDE despre România din ediția 2025, ca număr de ore de instruire obligatorie pe an pentru elevii din învățământul primar, nu ca timp de predare al profesorilor. Media OCDE pentru același indicator era de 804 de ore, potrivit G4Media. Sursele consultate nu explică de unde provine cifra folosită în relatarea ProTV.
ProTV mai citează aproape 17 săptămâni de vacanță pe an (16,6), cifră care nu apare în celelalte surse consultate.
🗞️ Citește și Acestea
Posturile neocupate: 1,5% la primar, 3,3% la gimnaziu și liceu.
La începutul anului școlar, 1,5% dintre posturile didactice din învățământul primar rămân neocupate în România, arată ProTV și Tribuna Învățământului, care citează raportul. La gimnaziu și liceu, procentul urcă la 3,3%, potrivit Tribunei.
La primar, un deficit mai mare decât în România au doar Luxemburg, cu 2%, și Belgia, cu 1,8%, relatează ProTV. Radio România Internațional, citând același raport, indică 2,8% pentru ansamblul posturilor didactice, una dintre cele mai ridicate rate dintre țările cu date comparabile.
Lipsurile sunt concentrate la matematică, științele naturii, educație fizică, sănătate și arte, potrivit Radio România Internațional. OCDE leagă deficitul de concurența sectorului privat, unde absolvenții pot câștiga mai mult, explică ProTV.
Absențele profesorilor: sub 5% dintre elevi afectați.
Relatarea ProTV vorbește despre directori prea toleranți cu absențele repetate. Analistul senior OCDE Abel Schumann a spus însă, în aceeași relatare, că procentul elevilor afectați este, potrivit directorilor, „mult sub 5%”. Nicio cifră din sursele consultate nu susține ideea unei toleranțe excesive.
Alte date din raport, citate de Tribuna Învățământului, arată că doar 3% dintre elevii de 15 ani spun că absența profesorilor le afectează învățarea, față de 27% în media OCDE.
Ce a spus Sorin Costreie despre salarii și investiții.
În gimnaziu și liceu, profesorii români au avut venituri cu 5% peste cele ale altor angajați cu studii superioare, iar în învățământul preșcolar cu 1%, potrivit Digi24. În majoritatea țărilor analizate, situația este inversă. Numărul redus de ore de predare nu a rezolvat însă problema posturilor libere.
Consilierul prezidențial Sorin Costreie a spus, la lansarea raportului, că investiția în educație este „minimală și este de supraviețuire” și că profesorii nu au nevoie doar de salarii, potrivit News.ro. Zoltán Kolos, secretar de stat în Ministerul Educației, a subliniat, potrivit Privesc.eu, că majorările din 2023-2024 au crescut satisfacția, dar că atractivitatea carierei nu ține doar de bani.
Ce înseamnă pentru școli scăderea populației școlare până în 2033.
Populația de 5-14 ani ar urma să scadă cu 14% până în 2033, iar numărul învățătorilor a scăzut cu 3% între 2015 și 2024, față de un recul de 7% al numărului de elevi, potrivit Tribunei Învățământului. Biz Brasov, referindu-se la analiza OCDE, vorbește despre un declin de aproximativ 10% al populației școlare. Cifrele diferă între relatări, iar sursele consultate nu explică diferența.
OCDE atrage atenția, arată aceeași Tribună, că scăderea numărului de copii nu rezolvă automat criza de profesori: efectele depind de redistribuirea populației pe regiuni și de deciziile privind mărimea claselor.
Imaginea din raport rămâne contradictorie: puține ore de predare și venituri peste ale altor absolvenți, dar posturi libere tocmai la matematică și științe, unde piața privată concurează cu școala.
