Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consiliul Concurenței din România analizează în prezent preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, într-o mișcare care a stârnit controverse în spațiul public. Tranzacția, anunțată oficial în iulie 2025, îl aduce în centrul atenției pe Sándor Csányi, cel mai bogat om din Ungaria și unul dintre cei mai apropiați aliați ai premierului Viktor Orbán.
Detaliile achiziției
Royal FrieslandCampina, gigantul olandez al lactatelor, a decis să se retragă de pe piața românească, vânzând către Bonafarm Group operațiunile locale care includ brandulNapolact, fabricile de la Cluj-Napoca și Târgu Mureș, precum și aproximativ 400 de angajați. „În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, se arată în comunicatul instituției.
Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică, însă finalizarea acesteia este estimată până la sfârșitul anului 2025, după obținerea tuturor aprobărilor legale necesare.
Cine este Sándor Csányi?
În spatele acestei achiziții se află o personalitate controversată a lumii financiare din Europa Centrală. Cu o avere estimată la 1,33 miliarde de dolari conform Forbes, Sándor Csányi este cel mai bogat om din Ungaria și primul miliardar al țării. Acesta deține funcția de președinte executiv al grupului bancar OTP și controlează Bonafarm, unul dintre cele mai mari conglomerate agroalimentare din Ungaria.
🗞️ Citește și Acestea
Csányi „a menținut prietenii personale cu politicieni de vază, precum fostul ministru al Finanțelor, apoi prim-ministru Péter Medgyessy și prim-ministrul Viktor Orbán”. Relația sa cu actualul premier maghiar este documentată nu doar prin legături de afaceri, ci și prin prezența lui Orbán la adunările generale ale OTP Bank și utilizarea avionului privat al bancherului.
Îngrijorări de securitate națională
Achiziția Napolact a devenit rapid un subiect de securitate națională după intervenția fostului ministru Sebastian Burduja, care a adresat o interpelare oficială autorităților române. „Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat. Este un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de Viktor Orbán”, a declarat Burduja.
Politicianul atrage atenția asupra conexiunilor lui Csányi cu regimuri considerate ostile UE, menționând funcția sa de copreședinte al Consiliului de afaceri Chino-Maghiar și relațiile cu Vladimir Putin în calitatea sa de vicepreședinte onorific al Federației Internaționale de Judo.
Contextul economic și politic
Tranzacția vine într-un moment în care Ungaria lui Orbán promovează un model economic în care companiile private mari acționează în strânsă legătură cu agenda guvernamentală. Recent, ginerele premierului maghiar a achiziționat o clădire de birouri în București în valoare de 52 de milioane de euro, iar MVM, o companie maghiară, a încercat să cumpere E-On Furnizare, tranzacție blocată de autoritățile române.
În 2024, FrieslandCampina România a avut o cifră de afaceri de 588 milioane lei, dar a înregistrat pierderi de 29 milioane lei. Compania era al cincilea jucător pe piața locală de procesare a lactatelor, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland.
Planuri pentru viitor
Noul proprietar promite investiții în dezvoltare și menținerea echipei locale. „Suntem impresionați de nivelul ridicat de profesionalism al echipei FrieslandCampina România și de recunoașterea brandului Napolact. Vom valorifica experiența locală și vom contribui la modernizarea industriei lactatelor din România”, a declarat Attila Csányi, CEO-ul Bonafarm.
Totuși, analiștii avertizează că schimbarea proprietarului ar putea afecta fermierii locali, dacă noua conducere va decide să importe materia primă din Ungaria în locul laptelui produs în România.
Preluarea Napolact de către Bonafarm depășește cadrul unei simple tranzacții comerciale, reprezentând un test pentru capacitatea autorităților române de a evalua investițiile străine prin prisma securității naționale. În contextul tensiunilor geopolitice actuale și al modelului economic promovat de Ungaria, decizia Consiliului Concurenței va fi urmărită cu atenție atât de mediul economic, cât și de cel politic.
Cazul ilustrează provocările cu care se confruntă țările din Europa Centrală și de Est în echilibrarea necesității de investiții străine cu protejarea intereselor naționale strategice.
