Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că noua lege a salarizării bugetarilor, blocată în negocieri, ar fi adus majorări salariale pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sistemul public, potrivit HotNews. Vicepremierul acuză PSD că a întârziat ani de zile reforma și că a blocat ulterior acordul politic necesar adoptării ei, în condițiile în care de finalizarea legii salarizării depind 770 de milioane de euro din PNRR.
O reformă care figurează în PNRR încă din 2021
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu a explicat că reforma sistemului de salarizare din sectorul public nu este o obligație apărută recent, ci figurează în Planul Național de Redresare și Reziliență încă din 2021. Responsabilitatea elaborării noii legi a revenit Ministerului Muncii, portofoliu aflat sub controlul PSD timp de aproximativ patru ani și jumătate.
Potrivit vicepremierului, în această perioadă nu a fost prezentată public o variantă finală a proiectului și nici nu au fost desfășurate consultările necesare pentru ca reforma să poată fi adoptată. Situația s-ar fi schimbat, susține Gheorghiu, după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a preluat portofoliul și a publicat proiectul, declanșând consultări cu sindicatele și discuții cu partidele, mediate de Administrația Prezidențială.
„Două treimi dintre salarii ar fi crescut”
Oana Gheorghiu susține că noua formulă de calcul ar fi adus majorări pentru aproximativ două treimi dintre bugetari, în timp ce veniturile deja aflate în plată pentru restul angajaților ar fi fost menținute la nivelul existent. „Două treimi dintre salarii ar fi crescut”, a afirmat vicepremierul, potrivit Jurnalul.
🗞️ Citește și Acestea
Aceeași proporție a fost menționată public și de premierul interimar Ilie Bolojan, care a explicat că aproximativ două treimi dintre salariile din sistemul bugetar urmau să fie majorate, în timp ce diferențele existente în sistem urmau să fie reduse treptat pentru celelalte categorii.
Existența consultărilor sectoriale pe marginea noii legi a fost confirmată și de instituții ale statului. În luna iulie, Ministerul Sănătății a informat public că participă la discuții cu organizațiile sindicale pe tema proiectului privind salarizarea angajaților din sistemul bugetar, un semnal că procesul de negociere ajunsese, la acel moment, într-o fază avansată.
PSD, acuzat că a participat la negocieri și apoi le-a blocat
Vicepremierul susține că reprezentanți ai social-democraților au participat la întâlnirile tehnice pe marginea noii legi, în timp ce conducerea partidului reclama public lipsa unei propuneri clare din partea Guvernului. Potrivit Gândul, Gheorghiu afirmă că PSD ar fi sabotat ulterior și acordul politic negociat la Cotroceni pentru reforma salarizării.
PSD respinge acuzațiile și susține, într-un comunicat citat de Agerpres, că premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru sunt cei care trebuie să răspundă politic pentru eșecul legii, întrucât ar fi ținut proiectul „la secret” și nu s-ar fi consultat suficient cu sindicatele. Social-democrații susțin, de asemenea, că nici Guvernul nu a depus până acum în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar.
770 de milioane de euro, în joc după impasul negocierilor
Discuțiile politice privind noua lege au ajuns între timp în impas. Pe 26 august, Dragoș Pîslaru a avertizat că de realizarea acestei reforme depinde o miză financiară de 770 de milioane de euro din PNRR, bani destinați, potrivit ministrului, investițiilor în spitale, școli și infrastructură.
Proiectul avea ca obiectiv corectarea inechităților salariale acumulate în sistemul bugetar de-a lungul mai multor guverne, iar Ilie Bolojan a avertizat în repetate rânduri că eșecul adoptării reformei ar pune definitiv în pericol fondurile europene alocate acestui jalon din PNRR, fără posibilitate de recuperare ulterioară.
Disputa are loc pe fondul unor tensiuni mai vechi între cele două partide de guvernare pe teme fiscale, tensiuni care s-au acutizat odată cu apropierea termenului stabilit de Comisia Europeană pentru îndeplinirea acestui jalon din PNRR.
Ce se schimbă dacă legea salarizării rămâne blocată
Dincolo de disputa politică dintre Guvern și PSD, miza reală a impasului rămâne concretă: pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR ar afecta direct investiții deja programate în sănătate, educație și infrastructură. În lipsa unei legi asumate până la termenul stabilit de Comisia Europeană, Guvernul riscă să nu mai poată recupera aceste fonduri prin nicio altă formulă de negociere ulterioară.
Pentru bugetari, miza nu este doar financiară, ci și de predictibilitate: fără o formulă de calcul unitară, disparitățile salariale semnalate de vicepremier între instituții cu atribuții similare rămân nerezolvate, iar orice majorare ulterioară ar urma să fie negociată tot pe fondul lipsei unui cadru legal unic, asumat politic de toate partidele din coaliție.
În finalul mesajului său, Oana Gheorghiu a criticat și modul în care au fost gestionate în trecut politicile fiscale și salariale din România, susținând că statul nu mai poate continua să finanțeze astfel de politici prin împrumuturi permanente. Rămâne, deocamdată, contrastul pe care vicepremierul îl invocă direct: PSD a participat la întâlnirile tehnice pe marginea legii, dar a blocat public acordul politic fără de care reforma nu poate fi adoptată.
