Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cei patru judecători ai Curții Constituționale care au blocat deliberările privind pensiile magistraților neagă acuzațiile de boicot și susțin că absența lor reprezintă o decizie de principiu legată de respectarea cadrului legal, potrivit unui comunicat comun publicat luni, citat de Stiripesurse.ro. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc acuză conducerea CCR că a ignorat dispozițiile legale și a impus un calendar accelerat „fără precedent” pentru soluționarea unui dosar de importanță majoră.
Proceduri „fără precedent” în jurisprudența CCR.
În comunicatul oficial, cei patru magistrați detaliază cronologia evenimentelor și identifică multiple încălcări procedurale. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind reforma pensiilor a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14:45. „În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale”, subliniază documentul, conform Digi24.
Această accelerare extremă a procedurii reprezintă, în viziunea semnatarilor, primul semnal al unei abordări atipice într-un dosar cu impact major asupra statutului magistraților și asupra jurisprudenței constituționale consolidate în materie de pensii de serviciu. La termenul din 10 decembrie, cauza nu a putut fi soluționată deoarece raportul întocmit a fost considerat incomplet.
Ședință programată într-o duminică.
Noul termen stabilit de conducerea Curții a fost 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica. „Fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”, arată judecătorii în comunicat, potrivit Ziare.com. În ședința din 10 decembrie, cei prezenți au solicitat reprogramarea pentru luna ianuarie, în linie cu celelalte dosare amânate pentru 22 ianuarie 2026, însă cererea a fost refuzată de președinta CCR.
🗞️ Citește și Acestea
Această diferență de tratament între dosarul pensiilor magistraților și celelalte cauze de pe rolul Curții este prezentată ca fiind greu de justificat și ca afectând calitatea deliberării într-un dosar complex, care presupune analiza unor critici multiple de neconstituționalitate.
Cererea de amânare ignorată în pofida legii.
Momentul-cheie s-a produs în ședința de deliberări din 28 decembrie 2025. În temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, un judecător a solicitat întreruperea deliberării pentru o mai bună studiere a problemelor ridicate, cerere la care s-au raliat alți trei judecători. Textul de lege prevede expres că, într-o asemenea situație, „se va amâna pronunțarea pentru o altă dată”, subliniază comunicatul citat de Observator News.
Motivul cererii a fost unul de fond: judecătorii au solicitat un punct de vedere al Guvernului care să clarifice public dacă legea modifică anumite elemente ale pensiei de serviciu sau „abrogă efectiv acest drept al magistraților”, drept consolidat printr-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale. De asemenea, s-a cerut completarea raportului pentru a clarifica soluțiile propuse la fiecare critică de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ.
„Ignorarea dispozițiilor legale” și părăsirea sălii.
„Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții”, acuză cei patru judecători, care susțin că președinta Tănăsescu a refuzat fără justificare să aplice art. 58 alin. (3) și să fixeze un nou termen de soluționare, potrivit Stirile ProTV.
În aceste condiții, cei patru au părăsit sala de ședință, devenind incidente dispozițiile legale privind cvorumul de două treimi necesar funcționării plenului CCR. „De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale”, precizează documentul.
Absența de luni: decizie de principiu, nu blocaj.
Ulterior, judecătorii au fost informați că a fost fixat un nou termen pentru 29 decembrie 2025. În acest context, ei explică că absența lor de la ședința de luni „nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”.
Participarea la o ședință convocată de la o zi la alta ar fi însemnat, în opinia lor, acceptarea unei proceduri neconforme cu legea și regulamentul Curții. „Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării”, argumentează magistrații.
Miză constituțională și europeană.
Contextul acestui conflict procedural este dat de legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptată în ritm rapid și contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit criticilor formulate, actul normativ ar desființa de facto pensiile de serviciu, afectând un element esențial al independenței magistratului, consacrat atât în jurisprudența CCR, cât și în standardele europene.
Judecătorii subliniază că, în cauze de o asemenea importanță, „timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment”. Poziția lor este prezentată explicit ca una personală, care nu angajează Curtea Constituțională ca instituție, dar care ridică întrebări serioase despre modul în care a fost gestionat unul dintre cele mai sensibile dosare ale finalului de an.
Decizia privind reforma pensiilor magistraților, de care depind 231 milioane de euro din PNRR, a fost amânată acum pentru 16 ianuarie 2026, marcând a treia blocare consecutivă și alimentând o criză instituțională fără precedent la vârful sistemului constitutional românesc.
