Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pregătește un mecanism de protecție împotriva scumpirilor alimentelor, care să înlocuiască plafonarea adaosului comercial după expirarea acesteia pe 31 martie 2026. Noul instrument ar funcționa automat când inflația depășește 5%, potrivit Digi24.
Cum va funcționa mecanismul automat.
Barbu propune un sistem similar intervențiilor Băncii Naționale a României pe piața valutară. Când inflația la produsele agroalimentare depășește 5%, mecanismul de control al prețurilor se activează automat pentru toate alimentele. Sub acest prag, piața rămâne liberă, fără intervenție guvernamentală.
„Așa cum se intervine pe cursul leu-euro, așa să se intervină și pe inflația din România„, a explicat ministrul pentru Agerpres. El subliniază că plafonarea adaosului comercial a fost necesară în contextul unei inflații de 12,8% înregistrată în decembrie 2022, care a scăzut ulterior la 5,5%.
Barbu consideră că în lipsa unui plafon, retailerii își maximizează marja prin creșterea prețului plătit fermierilor: „Dacă vrei să ai o marjă de profit mai mare ca retail, cu un adaos comercial fix de 20%, normal că vei cere prețul mai mare la fermier.”
🗞️ Citește și Acestea
Adoptare prin lege, nu prin ordonanță.
Ministrul insistă ca noul cadru legislativ să fie aprobat în Parlament, nu de Guvern, pentru a asigura legitimitate și stabilitate măsurii. „Am avut o discuție cu colegii din Parlament, de la grupul Partidului Social Democrat. Voi merge și către celelalte grupuri ale partidelor din România„, a declarat Barbu pentru Economedia.
Calendarul este strâns: legea trebuie finalizată înainte de 31 martie 2026, când expiră actuala plafonare a adaosului comercial. Barbu va discuta propunerea și cu premierul Ilie Bolojan pentru a evita acuzațiile de intervenție abuzivă în piață.
Critici și rezerve din partea autorităților.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a avertizat recent că plafonarea „nu ar mai trebui prelungită„, argumentând că piața s-a adaptat, dar scumpirile s-au mutat spre alte categorii de bunuri. Chirițoiu menționează efectul „patului cu apă„: când prețurile scad forțat la anumite produse, cresc la altele.
„Consiliul Concurenței trebuie să analizeze dacă nu cumva acea marjă care a fost eliminată de la produsele alimentelor de bază nu a fost transferată către alte produse agroalimentare„, a subliniat Barbu, solicitând verificări mai ferme ale practicilor comerciale neloiale.
Ministrul atrage atenția că perioada sărbătorilor aduce tradițional scumpiri artificiale și comportamente speculative pe care Consiliul Concurenței trebuie să le monitorizeze activ.
Context economic actual.
Plafonarea adaosului comercial, introdusă în iulie 2023 și prelungită în repetate rânduri, se aplică pe tot lanțul agroalimentar – procesatori, distribuitori și comercianți. Măsura vizează protejarea consumatorilor vulnerabili, în linie cu Pilonul european al drepturilor sociale.
Datele INS arată că inflația anuală în octombrie 2025 a fost de 9,8%, cu 10,96% creșteri la mărfuri nealimentare, 10,52% la servicii și 7,57% la alimente. Barbu susține că mecanismul propus va oferi un cadru predictibil și transparent pentru intervenția statului în protejarea puterii de cumpărare.
Noul instrument anti-inflație reprezintă o încercare de echilibrare între liberul piață și protecția consumatorilor, urmând să fie dezbătut în lunile următoare pentru implementare în prima parte a anului 2026.
