Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul a finalizat forma noii legi a salarizării unitare, iar plafonul bugetar acceptat pentru majorările salariale din sectorul public a fost majorat la 12 miliarde de lei, față de estimarea inițială de 8 miliarde de lei, potrivit HotNews.ro. Actul normativ urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Cheltuielile de personal, indexate în urma negocierilor cu Comisia Europeană
Majorarea plafonului a fost posibilă după negocierile purtate de Guvern cu reprezentanții Comisiei Europene, în condițiile în care legea salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat necesitatea indexării salariilor bugetarilor prin prisma inflației înregistrate în acest an.
„Avem astăzi cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei, total, și conform unei realități economice pe care nu o putem nega, trebuie indexate de la sfârșitul acestui an, pentru că inflația pe care am avut-o anul acesta, inevitabil, a rupt și a scăzut puterea de cumpărare a celor care lucrează în toată România”, a declarat Bolojan, potrivit Profit.ro.
Deși varianta inițială a proiectului ar fi generat costuri de 27 de miliarde de lei, noua limită impusă de posibilitățile bugetare ale României ar urma să asigure încadrarea proiectului în condițiile impuse de PNRR.
🗞️ Citește și Acestea
Apărare și ordine publică: alocare suplimentară majorată
În cadrul rebugetării, angajații din sectorul apărare, ordine publică și securitate națională vor primi o alocare suplimentară majorată la 2,6 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei cât fusese prevăzut inițial în proiect.
Noua legislație urmează să se aplice tuturor categoriilor de bugetari, cu o excepție notabilă: personalul din instituțiile autonome BNR, ASF, ANRE și ANCOM nu va intra sub incidența acestor prevederi, salariile lor fiind stabilite separat, potrivit reglementărilor proprii ale acestor instituții.
PNL promite voturi, sindicatele contestă forma negociată
Conducerea PNL a comunicat sindicatelor că partidul va vota legea salarizării în forma negociată cu Bruxelles-ul, în condițiile în care adoptarea proiectului rămâne o condiție pentru deblocarea fondurilor europene aferente PNRR.
„Reforma salarizării reprezintă un angajament asumat de România prin PNRR și o condiție importantă pentru accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon”, a declarat Ilie Bolojan, într-o întâlnire cu reprezentanții confederațiilor sindicale, potrivit Romania TV.
Sindicatele au contestat însă forma proiectului, cerând o variantă alternativă, iar principalul lor argument este acela că indexarea propusă de Guvern nu ar acoperi pierderea reală a puterii de cumpărare din ultimii ani.
Cum se calculează noile salarii din sectorul public
Sistemul de salarizare va funcționa pe baza unor coeficienți atribuiți fiecărei funcții publice, înmulțiți cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. În proiectul aflat acum la Guvern, valoarea de referință propusă este de 4.100 de lei, iar coeficienții pornesc de la 1,00, pentru funcțiile de execuție de bază, și urcă până la 8,00, pentru funcțiile de demnitate publică și de conducere de top.
Pentru a evita scăderi bruște de venituri odată cu recalcularea salariilor, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”, care va acoperi eventuala diferență pentru angajații ale căror salarii din decembrie 2026 ar fi mai mari decât cele rezultate din aplicarea noii legi.
Ce urmează în Parlament
Proiectul legii salarizării face parte din pachetul de cinci acte normative pe care Guvernul intenționează să le supună dezbaterii într-o sesiune parlamentară extraordinară, programată pentru a doua parte a lunii iulie. Valoarea cumulată a jaloanelor din PNRR care depind de aceste legi depășește 3,5 miliarde de euro, iar adoptarea lor rămâne condiția esențială pentru ca România să nu piardă tranșele europene aferente.
