Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, în ansamblul său, Ordonanța de urgență nr. 62/2024, prin care Guvernul instituise o procedură specială pentru soluționarea proceselor privind salariile, pensiile și alte drepturi sociale ale personalului plătit din fonduri publice, potrivit Digi24. Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi.
Guvernul nu a demonstrat existența unei urgențe reale
Judecătorii constituționali au constatat că Executivul nu a justificat existența unei situații extraordinare care să permită adoptarea unei ordonanțe de urgență pe acest subiect. Potrivit comunicatului CCR, motivarea adoptării actului normativ a fost una pur formală.
„Curtea Constituțională a statuat că motivarea adoptării ordonanței de urgență este una formală, nefiind invocată existența unei situații extraordinare, preexistente, cuantificabile și obiective, care să necesite reglementarea imediată”, se arată în comunicatul CCR, citat de Agerpres.
OUG nr. 62/2024 fusese adoptată la 13 iunie 2024 de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, cu scopul declarat de a unifica practica judiciară neunitară din procesele privind salarizarea bugetarilor. Curtea a respins această justificare, arătând că practica neunitară nu poate fi calificată drept o situație extraordinară, întrucât interpretările diferite sunt inerente oricărui sistem judiciar.
🗞️ Citește și Acestea
Cum funcționa mecanismul desființat de CCR
Ordonanța se aplica unei categorii largi de dosare, indiferent de instanța competentă: procese privind salariile și alte drepturi ale personalului bugetar, pensiile, recalcularea sau revizuirea acestora și alte prestații de asigurări sociale. Atunci când apărea o problemă de drept nesoluționată anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele erau obligate să sesizeze ÎCCJ, iar toate cauzele similare aflate pe rol trebuiau suspendate până la pronunțarea instanței supreme.
În practică, mecanismul a dus la numeroase sesizări către ÎCCJ și la suspendarea unor dosare, de la litigii ale polițiștilor și funcționarilor publici, până la procese privind salarizarea personalului din justiție.
Ce se întâmplă cu dosarele suspendate
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, însă efectele juridice se produc de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, nu de la simpla apariție a comunicatului de presă. Până atunci, ordonanța rămâne formal în vigoare.
După publicarea deciziei, instanțele nu vor mai putea face noi sesizări în baza mecanismului desființat, iar dosarele deja suspendate vor putea fi repuse pe rol, din oficiu sau la cererea părților, potrivit explicațiilor de la Juridice.ro. Fiecare instanță va trebui însă să verifice dacă suspendarea s-a bazat exclusiv pe această ordonanță sau dacă există și alte motive legale pentru menținerea ei.
Bugetarii și pensionarii nu câștigă automat procesele
Hotărârea CCR vizează exclusiv procedura de judecată, nu fondul revendicărilor formulate de angajații publici sau de pensionari. Curtea nu a stabilit că salariile au fost calculate greșit sau că anumite sporuri ori pensii trebuie recalculate automat, aceste aspecte urmând să fie analizate în continuare de instanțele competente, în funcție de situația fiecărui reclamant.
Decizia ar putea însă accelera judecarea unor cauze care fuseseră suspendate în așteptarea unei soluții de la instanța supremă. Dacă instituțiile publice vor pierde asemenea procese, obligațiile de plată ar putea deveni exigibile mai repede, cu efecte asupra bugetelor instituțiilor și asupra bugetului general consolidat.
Proiectul de aprobare, încă în Parlament
OUG nr. 62/2024 nu fusese aprobată definitiv prin lege. Senatul adoptase deja proiectul de aprobare, iar documentul se afla la Camera Deputaților, for decizional, unde fusese trimis comisiilor permanente pentru raport. Parlamentul va trebui să țină cont de decizia CCR, întrucât o simplă aprobare a ordonanței, în forma actuală, nu ar putea înlătura viciul de neconstituționalitate constatat de instanța de contencios constituțional.
Motivarea completă a deciziei urmează să fie redactată și publicată în Monitorul Oficial, urmând să clarifice în detaliu raționamentul judecătorilor privind urgența invocată de fostul Guvern și mecanismele alternative de unificare a practicii judiciare deja existente în legislație.
