Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan a declarat marți, 17 februarie 2026, că dorește adoptarea proiectului de lege privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională a României (CCR), exprimând totodată nemulțumire față de seria de amânări înregistrate în ultima perioadă, conform declarațiilor acordate la Radio România Actualități. CCR a amânat decizia pentru a cincea oară, stabilind un nou termen pentru 18 februarie.
Președintele critică tergiversările CCR.
„Nu vreau să anticipez. E neplăcut că a existat această tergiversare. E un proiect de lege care cu o modificare relativ minoră vine din vară. Nu au făcut bine aceste amânări. Nici Curții, nici imaginii pe care românii și-o fac despre stat în general”, a afirmat Nicușor Dan.
Șeful statului și-a exprimat ferm poziția privind rezultatul dorit: „Aș vrea ca proiectul să treacă. Dincolo de asta, e legitim să fie discuții în contradictoriu”, a adăugat el, lăsând deschisă posibilitatea interpretărilor juridice diferite, fără a anticipa decizia Curții.
Contextul juridic: cinci amânări și o solicitare la CEJ.
Conform G4Media, CCR a amânat, miercuri, pentru a cincea oară decizia referitoare la reforma pensiilor magistraților, stabilind un nou termen pentru 18 februarie 2026. Curtea a invocat necesitatea studierii documentelor suplimentare depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).
🗞️ Citește și Acestea
În documentele depuse la 10 februarie 2026, ICCJ a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), argumentând că legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistrații față de alți beneficiari ai unor astfel de pensii și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
Potrivit HotNews.ro, dosarul pensiilor de serviciu pentru magistrați este unul dintre cele mai controversate din punct de vedere juridic și social, generând dezbateri aprinse privind privilegiile sistemului judiciar față de restul bugetarilor.
Nicușor Dan: Dreptul nu e o știință exactă, dar decizia trebuie luată.
Președintele a recunoscut că există spațiu pentru interpretări juridice diferite, dar a subliniat că perpetuarea incertitudinii este dăunătoare. „Vorbim general, ca să nu anticipăm. Dreptul nu e o știință 100% exactă. Pe chestiuni din viața reală sunt chestiuni care pot să fie interpretate diferit”, a precizat Nicușor Dan.
Această declarație este interpretabilă ca un semnal discret către CCR că o decizie — indiferent de sens — este preferabilă unor noi tergiversări. Seria de amânări a generat critici din mai multe direcții, atât din partea Guvernului, cât și din societatea civilă.
Implicații sociale și politice ale deciziei.
Decizia CCR privind pensiile magistraților are implicații care depășesc cadrul juridic strict. O validare a legii ar însemna că magistrații vor suporta reduceri ale pensiilor speciale, în linie cu angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană în cadrul PNRR. O invalidare ar putea îngreuna implementarea reformelor din justiție și ar alimenta percepția că sistemul judiciar se autoprotejeazăîn detrimentul contribuabililor.
Răspunsul CCR, așteptat pe 18 februarie 2026, va clarifica în fine cadrul legal al acestui dosar controversat și va indica direcția pe care România o va urma în privința privilegiilor pensionare din sistemul judiciar.
