Președintele Nicușor Dan a cerut Parlamentului reexaminarea legii urșilor, susținând că actul normativ, deși urmărește un scop legitim, nu oferă garanțiile necesare pentru ca intervențiile asupra exemplarelor de urs brun să fie selective și verificabile, potrivit Profit.ro. Cererea a fost transmisă Legislativului pe 7 august, la scurt timp după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate a șefului statului.
Ce prevede legea contestată de Nicușor Dan
Actul normativ modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 și stabilește, pentru 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, dublu față de cotele aplicate anterior. Legea a fost adoptată de Parlament pe 24 aprilie, iar Curtea Constituțională a respins, pe 24 iunie, obiecția prin care Nicușor Dan contesta constituționalitatea sa.
Președintele a explicat, în cererea de reexaminare, că repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu arată, prin ea însăși, care animale ar trebui vizate pentru reducerea reală a conflictelor dintre oameni și urși, potrivit Adevărul. El cere ca recoltarea preventivă să vizeze exemplarele cu comportament conflictual documentat, nu o simplă cotă numerică.
Șase direcții de modificare cerute Parlamentului
Solicitarea prezidențială cuprinde șase puncte principale. Președintele cere eliminarea criteriilor bazate pe punctajul blănii, care pot fi verificate abia după recoltare, și introducerea unor reguli de selecție aplicabile înainte de acțiune. De asemenea, contestă aplicarea automată a acelorași cote în 2026 și 2027, fără o evaluare intermediară a populației.
„O cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului”, se arată în cererea de reexaminare, potrivit Gândul.
🗞️ Citește și Acestea
Un alt punct central vizează instituirea unui Registru Electronic Național, prin care autoritățile să poată urmări în timp real numărul recoltărilor și cota rămasă disponibilă pe fiecare fond cinegetic. Președintele solicită și reformularea interdicției privind femelele însoțite de pui, considerând imposibil de verificat pe teren un criteriu strict legat de vârsta puilor.
Context european și presiunea conflictelor om-urs
Subiectul cotelor de recoltare a depășit granițele României. Creșterea numărului de incidente pe rute turistice precum Transfăgărășanul a fost preluată și de presa internațională, care a relatat despre frecvența tot mai mare a întâlnirilor dintre oameni și urși în zonele montane. La nivel european, vânătoarea de trofee aplicată unei specii strict protejate a fost, de asemenea, un subiect sensibil pentru instituțiile de mediu, ceea ce explică insistența președintelui asupra caracterului selectiv și preventiv al oricărei intervenții.
Cronologia dosarului
- 24 aprilie 2026: Parlamentul adoptă legea care majorează cotele de recoltare a urșilor bruni.
- 4 mai 2026: Legea este transmisă președintelui pentru promulgare.
- 24 iunie 2026: Curtea Constituțională respinge sesizarea de neconstituționalitate formulată de Nicușor Dan.
- 7 august 2026: Președintele retrimite legea Parlamentului, cerând reexaminarea ei.
Corelarea răspunderii cu obligațiile de monitorizare
Președintele atrage atenția și asupra unei lacune de corelare legislativă: noua redactare a legii prevede predarea blănii și a craniului în cazul nerespectării unor condiții de recoltare, dar nu face trimitere explicită la interdicțiile privind femelele cu pui sau teritoriile în care vânătoarea este interzisă. În lipsa acestei corelări, aplicarea sancțiunilor riscă să rămână neclară pentru autoritățile de control.
Nicușor Dan solicită, de asemenea, ca răspunderea pentru depășirea cotelor sau pentru înregistrarea tardivă în sistem să privească atât persoana care efectuează recoltarea, cât și personalul tehnic care validează operațiunea. Președintele propune totodată ca mecanismul de stabilire a cotelor, aplicabil din 2028, să nu se bazeze exclusiv pe un studiu genetic static, ci pe o evaluare actualizată anual a dinamicii populației și a conflictelor cu comunitățile.
Demersul președintelui nu anulează legea. Parlamentul urmează să analizeze din nou prevederile contestate și poate decide fie menținerea formei adoptate, fie modificarea ei. Doar după acest pas, actul normativ se poate întoarce la Nicușor Dan pentru promulgare.
Populația de urși bruni din România este estimată la aproximativ 11.000 de exemplare, de aproape trei ori peste nivelul considerat optim de autorități, ceea ce alimentează presiunea pentru găsirea unui echilibru între siguranța comunităților din zonele montane și obligațiile de conservare a speciei. Rămâne de văzut dacă parlamentarii vor prelua observațiile șefului statului sau vor menține forma inițială a legii.
