Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele dezvăluie conținutul a 2.000 de pagini de sesizări de la magistrați. Acuzații grave despre promovări pe criterii de obediență, delegări arbitrare și concentrarea puterii în conducerile instanțelor. Din 1.000 de semnatari, doar 40 vor să vină la consultări.
Președintele Nicușor Dan a făcut duminică, 21 decembrie 2025, declarații explozive despre starea sistemului judiciar românesc, anunțând organizarea unui referendum în rândul magistraților care ar putea duce la demiterea CSM dacă rezultatul va fi negativ, potrivit StiriPeSurse.ro.
Frica magistraților: cereri să fie luați din benzinării.
Deși peste 1.000 de magistrați au semnat scrisoarea inițială de protest, doar aproximativ 40 și-au exprimat intenția să participe la consultările programate pentru luni, 22 decembrie. Președintele a dezvăluit că „s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile”.
„În mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni 22 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare”, a declarat Nicușor Dan. „Mulți dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu pe 22 decembrie, tocmai pentru că există teama că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”.
🗞️ Citește și Acestea
Mai mult, președintele a dezvăluit că magistrații înșiși au propus soluții neobișnuite pentru a evita să fie văzuți intrând la Cotroceni: „Am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”, conform declarației oficiale de la Presidency.ro.
2.000 de pagini de sesizări: ce au scris magistrații.
Președintele a prezentat publicului mesajele primite de la magistrați – aproximativ 2.000 de pagini de documente, dintre care a citit personal cam două treimi. „Mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție”, a spus șeful statului.
În sesizările magistraților apar trei categorii de probleme. Pe de o parte, propuneri concrete despre cum să se flexibilizeze procesele din justiție. De exemplu, un procuror a semnalat că pentru infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care inculpatul recunoaște faptele, procedura nu poate dura mai puțin de șase luni, deși logic ar trebui să dureze doar câteva zile.
Pe de altă parte, magistrații au semnalat „chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție”, pe care președintele le-a enumerat detaliat.
Promovări pe criterii de obediență, nu de profesionalism.
Prima acuzație gravă vizează concentrarea puterii în conducerile instanțelor. „În cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare”, a explicat Nicușor Dan.
„Prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare”, a continuat președintele. „Ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței”.
Cel mai grav, conform sesizărilor, promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție „s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism”, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a eliminat proba scrisă la promovări, inclusiv la ÎCCJ.
Delegări arbitrare și abuzuri de la Inspecția Judiciară.
Magistrații au semnalat că delegarea și detașarea sunt folosite ca măsuri arbitrare. „Ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel”, a spus președintele.
De asemenea, se raportează „o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare”, care devine un instrument de presiune asupra magistraților care îndrăznesc să critice sistemul.
„În esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane”, a sintetizat președintele.
Referendumul: întrebarea care ar putea schimba totul.
Recunoscând că aceste sesizări nu sunt încă fapte dovedite, ci acuzații care necesită verificare, președintele a anunțat decizia care a șocat scena politică.
„Cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar”, a declarat Nicușor Dan. „Față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul corpului magistraților cu o singură întrebare: CSM acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”
Ulterior, președintele a explicat consecințele posibilelor răspunsuri: „Dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ce am spus mai devreme. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci CSM va pleca de urgență”.
Prioritățile legislative pe termen scurt.
Președintele a identificat trei chestiuni legislative care trebuie rezolvate rapid, independent de rezultatul referendumului.
În primul rând, modul de promovare: „dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da” – sugerând reintroducerea probei scrise.
În al doilea rând, componența colegiilor de conducere ale instanțelor: „toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși”.
În al treilea rând, delegările și detașările trebuie reglementate „mult mai precis, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă”.
Consultările de luni: publice, nu în secret.
Ca urmare a fricii manifestate de magistrați, președintele a schimbat formatul consultărilor de luni. „Am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate”, a anunțat șeful statului.
„Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a adăugat el, subliniind că „dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia”.
Nicușor Dan a mai precizat că oricine vrea să vorbească despre „abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani” – o referire la perioada DNA condusă de Laura Codruța Kovesi – „este binevenit să o facă în mod public”.
Declarația președintelui vine la mai puțin de 48 de ore de la publicarea investigației Recorder despre problemele din sistemul judiciar și în contextul în care aproape 1.000 de magistrați au semnat o scrisoare deschisă solicitând reforme în justiție.
