Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Apel Timișoara a publicat motivarea hotărârii prin care a respins contestația primarului Dominic Fritz împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate, iar documentul juridic oferă o analiză extrem de critică a conduitei edilului din Timișoara. Instanța confirmă concluziile ANI și arată că Fritz a acționat într-o situație de conflict de interese când a semnat documente legate de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal realizat de o firmă în care era implicat creditorul său, potrivit HotNews.ro.
Contextul cazului și acuzațiile ANI.
Dosarul a pornit de la un raport de evaluare al ANI care a constatat existența unui conflict de interese administrativ în cazul primarului Timișoarei. Potrivit Agenției, Dominic Fritz a contractat în campania electorală din 2020 un împrumut de 25.000 de lei de la Răzvan Negrișanu, arhitect și consilier local USR, care avea interese economice legate de o documentație urbanistică aprobată ulterior de Consiliul Local. Primarul a semnat un referat de aprobare esențial pentru adoptarea respectivei hotărâri.
Fritz a contestat raportul ANI în instanță și a invocat mai multe argumente juridice. El a susținut că actul semnat ar fi avut un rol pur formal, că procedura urbanistică fusese începută înainte de mandatul său și că nu ar fi existat un folos material relevant pentru persoana care îl împrumutase. Curtea de Apel Timișoara a respins însă sistematic toate aceste apărări, conform G4Media.
Instanța: nu legalitatea PUZ-ului se judecă, ci conduita primarului.
Judecătorii au subliniat încă de la început că analiza instanței nu vizează oportunitatea sau legalitatea urbanistică a proiectului, ci comportamentul primarului în contextul unei relații patrimoniale personale. Curtea explică că, chiar dacă proiectul urbanistic ar fi putut fi oportun sau util pentru oraș, acest lucru nu schimbă obligațiile legale ale primarului în materia integrității.
🗞️ Citește și Acestea
„Chiar dacă actul este oportun și respectă normele tehnice, el rămâne ilegal sub aspectul integrității dacă titularul s-a aflat în conflict de interese”, se arată în motivarea instanței. În această logică, judecătorii spun că Dominic Fritz nu putea să se apere invocând faptul că proiectul respecta condițiile tehnice sau că ar fi fost adoptat oricum de o persoană imparțială.
„Reclamantul nu se poate apăra de răspundere dovedind că, în cauză, erau îndeplinite toate condițiile tehnice de adoptare a actului, întrucât acesta se afla într-o stare de incompatibilitate care nu îi permitea decât o singură conduită – abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea acestuia”, afirmă Curtea, potrivit Ziua de Vest.
Referatul semnat de Fritz, considerat act decisiv în procedură.
Una dintre principalele apărări ale primarului Timișoarei a fost aceea că referatul de aprobare pe care l-a semnat ar fi fost doar o formalitate administrativă. Curtea de Apel respinge însă categoric această interpretare, subliniind că referatul de aprobare este un document esențial în procedura de adoptare a unei hotărâri de consiliu local.
Instanța explică că fără acest document, proiectul nici măcar nu ar putea ajunge la dezbatere în Consiliul Local. „Un proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi poate fi supus dezbaterii consiliului local numai dacă este însoțit de referatul de aprobare semnat de inițiator, lipsa referatului de aprobare blocând parcursul legislativ al proiectului”, se arată în motivare.
Prin urmare, Curtea conchide că documentul semnat de Fritz a fost decisiv pentru continuarea procedurii administrative. „Referatul semnat de reclamant a constituit condiția premisă pentru dezbaterea proiectului de hotărâre, făcând astfel posibilă adoptarea hotărârii consiliului local”, precizează judecătorii.
Fritz și-a asumat explicit continuarea procedurii, concluzionează instanța.
Judecătorii observă chiar o contradicție în argumentele prezentate de primar în proces. „Reclamantul se contrazice atunci când afirmă că referatul de aprobare este irelevant din punct de vedere juridic, în condițiile în care imediat anterior afirmă că l-a întocmit pentru a arăta că schimbarea titularului funcției de primar nu a adus cu sine și o revocare a referatului de aprobare”, precizează Curtea.
În opinia instanței, explicația dată de Dominic Fritz confirmă de fapt asumarea proiectului. „Departe de a înlătura culpa reclamantului, motivația acestuia pune în lumină tocmai asumarea de către reclamant a proiectului de hotărâre și exprimarea voinței neechivoce de continuare a procedurii”, se arată în hotărâre.
Instanța respinge și ideea că primarul nu ar fi avut alternative legale, subliniind că obligația de abținere este imperativă și că atribuțiile puteau fi delegate altor persoane din administrația locală. „Delegarea nu este doar o opțiune, ci mecanismul prin care se asigură continuitatea activității administrative fără a încălca legea”, precizează judecătorii.
Folosul material interpretat în sens larg de magistrați.
Un alt punct central al motivării privește noțiunea de „folos material”, pe care instanța o interpretează într-un sens extins. „De vreme ce noțiunea de folos material nu este definită printr-o listă limitativă de avantaje, aceasta trebuie interpretată în sens larg, cuprinzând orice avantaj care poate fi evaluat în bani sau care aduce o îmbunătățire a situației patrimoniale a unei persoane”, explică Curtea.
Judecătorii subliniază că legea nu impune ca avantajul să fie direct și că valoarea exactă a avantajului nu are relevanță juridică. În speță, Curtea consideră că avantajul a existat prin intermediul firmei de arhitectură RD Sign SRL, unde Răzvan Negrișanu avea calitatea de angajat și asociat.
Curtea: fapta nu este lipsită de gravitate.
Instanța analizează și argumentele privind proporționalitatea sancțiunii și concluzionează că situația nu poate fi considerată minoră. Judecătorii arată că standardul stabilit de jurisprudență este unul foarte strict: „Pentru a se aprecia că o faptă nu este sancționabilă ar trebui ca aceasta să fie lipsită de orice element de gravitate”.
Aplicând acest test, Curtea ajunge la o concluzie dură în privința conduitei primarului Timișoarei. „Situația de conflict de interese în care s-a aflat reclamantul nu poate fi considerată una lipsită de gravitate”, se arată în motivare. Formularea cea mai critică din document precizează: „Cu știință, acesta a săvârșit un act decisiv, prin care a făcut posibilă adoptarea Hotărârii Consiliului Local de aprobare a PUZ-ului întocmit de creditorul său, asigurând astfel finalitatea urmărită de respectivul creditor”.
Curtea de Apel Timișoara a respins și apărarea privind prescripția faptelor, invocată de primarul Timișoarei, arătând că termenul de prescripție a fost întrerupt prin declanșarea procedurii de evaluare de către ANI. În aceste condiții, instanța a respins integral contestația lui Dominic Fritz și l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dominic Fritz a anunțat deja că va depune recurs. În cazul în care ÎCCJ respinge recursul, primarul rămâne în funcție până la finalizarea mandatului, iar ulterior va avea interdicție timp de trei ani la funcția de primar al Timișoarei și la alte funcții publice numite, putând doar să candideze pentru alte funcții publice elective.
