Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat pentru prima dată în calitate de șef al statului că ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum. Declarația, făcută în cadrul unui interviu acordat podcastului britanic „The Rest Is Politics”, a stârnit reacții violente din partea Moscovei, care acuză „absorbția Moldovei de către forțele românești”, potrivit Digi24.
Sandu explică de ce ar vota unirea.
În dialogul cu jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, Maia Sandu a abordat pentru prima dată deschis subiectul sensibil al unirii cu România. „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”, a declarat președinta moldoveană, conform Realitatea.net.
Motivația sa se leagă de contextul geopolitic actual. „Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană și, desigur, să țină piept Rusiei”, a explicat Sandu.
Lidera de la Chișinău a recunoscut însă că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să sprijine unirea, iar obiectivul realistic rămâne aderarea la Uniunea Europeană. „Există o majoritate care sprijină integrarea în Uniunea Europeană, iar acesta este obiectivul pe care îl urmărim. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a adăugat ea.
🗞️ Citește și Acestea
Moscova ripostează violent prin Maria Zaharova.
Reacția Kremlinului nu a întârziat să apară. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a lansat un atac dur la adresa președintei moldovene. „Am numit lucrurile pe nume și am avertizat unde duc toate acestea. Aceasta nu este niciun fel de integrare europeană, ci reprezintă pur și simplu absorbția Republicii Moldova de către acele forțe românești care nu țin cont de suveranitatea moldovenească”, a declarat Zaharova într-un briefing de presă.
Reprezentanta diplomației ruse a continuat cu acuzații grave. „Actuala conducătoare a Republicii Moldova, cetățeancă a României, Maia Sandu, a rostit cu voce tare ceea ce, de facto, a fost scopul său principal de accedere la putere în Republica Moldova”, a afirmat Zaharova, conform G4Media.
Moscova susține că politica Maiei Sandu vizează „lipsirea acestei țări de suveranitate și independență, erodarea memoriei istorice a poporului moldovenesc”. De asemenea, Zaharova a criticat cooperarea militară dintre Chișinău și București, membru NATO, considerând că aceasta contravine statutului de neutralitate al Republicii Moldova consacrat în Constituție.
Reacții interne: de la acuzații de trădare la sprijin unionist.
În Republica Moldova, declarația Maiei Sandu a generat reacții polarizate. Socialiștii fostului președinte prorus Igor Dodon au cerut Procuraturii Generale să o pună sub acuzare pentru trădare pe șefa statului. „Declarația președintei ilegitime Maia Sandu privind disponibilitatea de a vota pentru lichidarea Republicii Moldova și absorbția acesteia de către România nu este o opinie personală, ci un act deschis de trădare politică”, a afirmat PSRM într-un comunicat.
Pe de altă parte, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din România a salutat declarația și a subliniat că Maia Sandu „deține întreaga putere în Republica Moldova și ar putea organiza fie un referendum, fie un vot în parlament”, potrivit Digi24.
Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a declarat că România este „pregătită oricând să discute serios scenariul” unirii dacă Republica Moldova manifestă această dorință, menționând că integrarea europeană constituie „una din căile de a fi împreună”.
Context istoric și perspective.
Maia Sandu nu este la prima declarație pro-unionist. Încă din 2016, când nu era președinte, ea afirma că ar vota pentru unire la un eventual referendum. Diferența constă în faptul că acum, în calitate de șef al statului, declarația sa capătă o greutate politică mult mai mare.
Ultimele sondaje din Republica Moldova indică o creștere a susținerii pentru unire față de 2016 – de la 15,6% la aproximativ 33-40% în 2025, însă încă departe de pragul necesar pentru un asemenea demers. Analiștii consideră că declarația Maiei Sandu poate da un impuls mișcării unioniste, mai ales într-un an fără alegeri naționale.
Implicații pentru parcursul european al Moldovei.
Deși declarația privind unirea a atras atenția, Maia Sandu a fost clară că prioritatea guvernării sale rămâne integrarea europeană, obiectiv susținut de o majoritate clară a populației. În contextul războiului din Ucraina și al presiunilor constante din partea Rusiei, președinta moldoveană pare să fi ales să clarifice poziția sa personală, menținând însă direcția strategică a țării spre Uniunea Europeană.
Urmează să vedem cum vor evolua relațiile dintre Chișinău și Moscova în urma acestor declarații, dar și dacă poziția personală a Maiei Sandu va influența discursul politic intern privind unirea cu România.
