Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Banca Națională a României (BNR) se reunește luni, 19 ianuarie 2026, într-o ședință de politică monetară în care analiștiise aș
teaptă menținerea dobânzii cheie la 6,5%, nivel neschimbat de peste un an. Inflația de aproape 10%, scumpirile din energie și fiscalitate, precum și slăbiciunea consumului intern determină economiștii să prevadă o abordare prudentă din partea băncii centrale, potrivit Profit.ro.
Inflația depășește așteptările BNR.
Evoluția prețurilor în România a cunoscut o accelerare dramatică în ultima parte a anului 2025. Inflația anuală a trecut de 7% în iulie, după eliminarea plafoanelor la electricitate, și s-a apropiat de 10% în august ca efect al majorării TVA și accizelor. La finalul anului, indicatorul a ajuns la 9,7%, marcând al cincilea an consecutiv peste intervalul-țintă de 1,5-3,5% stabilit de BNR.
Inflația de bază, indicator urmărit îndeaproape de banca centrală, a urcat de la 5,7% în timpul verii la 8,5% la sfârșitul anului. Ambele valori au depășit prognozele BNR din noiembrie, care indicau 9,6%, respectiv 8,1%, potrivit BankingNews.
🗞️ Citește și Acestea
„O nouă accelerare a inflației anuale în a doua jumătate a anului 2025, împreună cu menținerea inflației de bază peste așteptări până la sfârșitul anului, va determina probabil banca centrală să rămână prudentă”, consideră Vlad Ioniță, economist la BCR, într-o notă de analiză.
Ce așteaptă economiștii de la ședința BNR.
Majoritatea analiștilor estimează că BNR va păstra actualul nivel al dobânzilor, pe fondul unui context inflaționist tensionat și al unor incertitudini legate de dinamica prețurilor la energie și alimente. Dobânda-cheie se află la 6,5% din august 2024, nivel neschimbat în toate ședințele ulterioare.
Ștefan Poșea, economist la ING Bank România, anticipează o comunicare echilibrată din partea BNR. „Având în vedere un profil al inflației încă ridicat în lunile următoare și unele «necunoscute» încă neclarificate, nu am fi surprinși să vedem o poziție destul de neutră din partea Băncii pe 19 ianuarie”, arată Poșea.
Tonul mesajului transmis de banca centrală va fi atent analizat, întrucât acesta ar putea oferi primele indicii despre momentul în care ar putea începe un ciclu de reducere a dobânzilor.
Principalele riscuri care țin dobânzile la niveluri ridicate.
Printre factorii care pot influența decisiv traiectoria inflației se află liberalizarea prețurilor la gaze și eliminarea plafonării adaosurilor comerciale la alimente de bază, măsuri preconizate să intre în vigoare din aprilie 2026. Aceste „necunoscute majore”, cum le numesc analiștii, adaugă un grad semnificativ de incertitudine asupra evoluției prețurilor.
ING estimează că rata inflației ar putea coborî la 4,5% la finalul anului 2026, în timp ce BCR are o proiecție mai optimistă, apropiată de scenariul BNR, de 3,7%. Ambele estimări depind însă de modul în care se vor manifesta presiunile inflaționiste din primul semestru al anului.
„Este de așteptat ca BNR să vadă dincolo de șocul inflaționist dinspre ofertă, legat de măsurile fiscale. Impactul acestora asupra venitului disponibil și a cererii agregate generale ar trebui să contribuie la procesul de dezinflație cu o oarecare întârziere”, notează Vlad Ioniță.
Consumul românilor, în scădere pe fondul fiscalității.
Pe partea de cerere, încrederea consumatorilor s-a deteriorat puternic în 2025, mai ales după creșterile de taxe, și a rămas la final de an în apropierea minimelor istorice. Vânzările cu amănuntul abia au reușit să rămână pe teritoriu pozitiv anul trecut, după o încetinire accentuată din august.
Salariile reale au consemnat a cincea scădere consecutivă în termeni anuali în luna noiembrie, pe fondul înghețării lefurilor din sectorul public, după mai mulți ani de creșteri consistente. Această politică salarială urmează să fie menținută și în 2026, potrivit informațiilor din surse guvernamentale.
Când ar putea începe scăderea dobânzilor.
Prima modificare a dobânzii-cheie este anticipată abia la ședința din luna mai 2026. BCR estimează reduceri cumulate de 1,25 puncte procentuale pe parcursul anului, în timp ce ING vede o scădere de 1 punct procentual până la finalul anului.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat că „o mare parte din inflație este temporară, generată de majorarea TVA, și va dispărea din bază în august-septembrie”. Din acest motiv, ar putea apărea spațiu pentru scăderi de dobândă abia „undeva în septembrie-octombrie 2026″, conform BankingNews.
BCR atrage atenția că, în contextul unui excedent ridicat de lichiditate în sistemul bancar, reperul real al pieței este dobânda facilității de depozit, aflată la 5,5%. După turbulențele politice și electorale din 2025, dobânzile efective din piața interbancară au revenit treptat în jurul acestui nivel.
Investițiile ar putea compensa slăbiciunea consumului.
Deși consumul dă semne de slăbiciune, analiștii văd premise pentru o intensificare a investițiilor în 2026. Un rol important ar putea fi jucat de proiectele finanțate din fonduri europene, având în vedere că acesta este ultimul an al PNRR, ceea ce ar putea compensa parțial temperarea cererii interne.
Economia a crescut cu 1,6% în trimestrul III din 2025, față de aceeași perioadă a anului anterior. Deși ritmul este mai bun decât în trimestrul II, banca centrală atrage atenția că avansul este dezechilibrat, fiind susținut aproape exclusiv de investiții, potrivit datelor publicate de BNR.
Urmează să vedem dacă Banca Națională va oferi indicii mai clare despre momentul în care presiunile inflaționiste se vor tempera suficient pentru a permite o relaxare a politicii monetare, fără a risca reapariția dezechilibrelor.
