Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ionuț Moșteanu a demisionat vineri din funcția de ministru al Apărării, după ce presa a relevat informații false în CV-ul său, potrivit Digi24. Demisia survine cu doar două zile înainte ca România să depună la Comisia Europeană planul de investiții pentru programul SAFE, prin care țara urmează să primească 16,6 miliarde de euro pentru dotarea Armatei și infrastructura strategică.
Scandalul CV-ului și reacția internațională.
Moșteanu a recunoscut că în CV-ul său oficial figura Universitatea Atheneum din București, deși nu a fost niciodată student acolo, conform investigației Libertatea. De asemenea, a menționat Facultatea de Automatică a Universității Politehnice, pe care a abandonat-o. Diploma finală a fost obținută în 2015 la Universitatea Bioterra.
Presa internațională a remarcat timingul demisiei. Reuters, AFP și POLITICO au subliniat că România, stat NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina (650 km), rămâne fără ministru al Apărării într-un moment critic de securitate europeană, potrivit HotNews.
Declarații și reacții politice.
„România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara„, a declarat Ionuț Moșteanu pe Facebook.
🗞️ Citește și Acestea
Premierul Ilie Bolojan a acceptat imediat demisia și l-a desemnat pe Radu Miruță, ministrul Economiei, ca interimar la Apărare. Președintele Nicușor Dan a semnat vineri decretele de demisie și de numire interimară. Președintele USR, Dominic Fritz, i-a mulțumit lui Moșteanu pentru activitate și a subliniat rolul acestuia în negocierea programului SAFE.
Programul SAFE și implicațiile pentru România.
Demisia survine exact când România finalizează aplicația pentru Security Action for Europe (SAFE), un mecanism european de 150 miliarde de euro destinat apărării. România este al doilea beneficiar după Polonia, urmând să primească 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumut cu dobândă redusă (3%), perioadă de grație de 10 ani și rambursare în 40 de ani.
Din această sumă, peste 12 miliarde de euro vor merge pentru dotarea Armatei, MAI și structurilor de apărare, iar 4,2 miliarde de euro pentru infrastructura strategică, inclusiv capetele Autostrăzii Moldovei (A7 și A8), conform Europa Liberă. Guvernul și-a propus ca 50% din echipamentele militare să fie produse în România.
Termenul limită pentru depunerea planului este 30 noiembrie 2025, iar Comisia Europeană va analiza aplicația aproximativ două luni. Ministrul interimar Radu Miruță va continua negocierile cu furnizorii de armament și cu statele partenere pentru achiziții comune.
România se confruntă frecvent cu incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian și cu mine plutitoare în Marea Neagră. Ministerul Apărării pregătește actualizări ale angajamentelor naționale de securitate pentru 2026 și coordonează mai multe programe majore de achiziții militare, notează BalkanInsight.
Analiștii avertizează că acest episod ar putea eroda credibilitatea guvernului într-un moment în care România promovează reforme sensibile în cadrul Planului de Redresare și Reziliență al UE. USR va propune un nou ministru cu mandate depline, iar printre numele vehiculate se numără deputatul Bogdan Rodeanu și fostul deputat Nicu Fălcoi, conform G4Media.
Guvernul trebuie să demonstreze că poate gestiona eficient procesul SAFE pentru a menține credibilitatea în fața partenerilor NATO și UE. Decizia finală privind proiectele finanțate este așteptată până la sfârșitul primului trimestru din 2026.
