Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Compania estoniană Frankenburg Technologies a dezvoltat Mark 1, o rachetă anti-dronă compactă de dimensiunea unei baghete care promite să revoluționeze apărarea NATO împotriva atacurilor masive cu drone rusești, la o fracțiune din costul sistemelor actuale, potrivit StiriPeSurse.
Interceptorul compact, cu o lungime de doar 65 de centimetri, vizează să ofere o alternativă accesibilă la sistemele tradiționale de apărare antiaeriană, care au devenit prohibitiv de scumpe în contextul atacurilor masive cu drone.
Soluție economică la problema dronelor Shahed.
Economia racheta Mark 1 este dramatică. În timp ce o rachetă Patriot americană costă 4 milioane de dolari, iar un Stinger aproximativ 400.000 de dolari, Mark 1 este estimată la 50.000 de euro bucata. În septembrie 2025, avioanele F-16 ale NATO au fost nevoite să lanseze rachete de peste 550.000 de euro pentru a intercepta aproximativ douăzeci de drone rusești care trecuseră granița poloneză – majoritatea ratând țintele.
„Nu ne cerem scuze pentru faptul că fabricăm arme„, a declarat Kusti Salm, CEO al Frankenburg Technologies și fost secretar permanent al Ministerului Apărării din Estonia, pentru The Telegraph. „Nu ne este teamă să spunem că le fabricăm pentru a doborî dronele rusești cu rază lungă de acțiune. Aceasta va fi cea mai necesară tehnologie din lumea occidentală în următorii cinci până la zece ani.”
🗞️ Citește și Acestea
Inteligență artificială și autonomie completă.
Racheta Mark 1 este complet autonomă, utilizând un sistem de ghidare bazat pe inteligență artificială care nu necesită pilot la sol. Această caracteristică o face rezistentă la sistemele tradiționale de bruiaj electronic, o problemă majoră în conflictul din Ucraina unde dronele cu control prin fibră optică au demonstrat vulnerabilitățile metodelor clasice de apărare.
Sistemul integrează o ogivă de 500 de grame, combustibil solid și o serie de senzori optici avansați. Detonarea are loc la unu-doi metri de țintă, optimizând șansele de neutralizare a dronelor Shahed-136 și Shahed-131, cunoscute în versiunea rusă ca Geran-2 și Geran-1.
Raza de acțiune este limitată la doi kilometri și poate atinge altitudini de până la doi kilometri – suficient pentru majoritatea amenințărilor cu drone de pe câmpul de luptă. După cum a observat Salm pentru Army Technology, „dacă te uiți la toate aceste amenințări din Ucraina, ele nu au fost niciodată la mai mult de 150 de kilometri de linia frontului.”
Producție la scară și testare în Ucraina.
Frankenburg Technologies și-a propus un obiectiv ambițios: producția a câteva sute de rachete pe zi până în toamna anului 2025. Fabrici de producție au fost deja instalate în două țări membre NATO, deși compania nu a dezvăluit locațiile exacte din motive de securitate.
Testele vor începe în Ucraina în 2025, unde racheta va fi evaluată în condiții reale de luptă. Rata de precizie actuală este de 56%, iar compania vizează 90% pe termen lung. Până în prezent au avut loc 53 de teste cu trageri reale, aproximativ jumătate atingând ținta.
Expertiză de top din industria europeană.
Succesul Frankenburg se bazează pe atragerea unor experți de vârf din industria europeană de apărare. Andreas Bappert, directorul de inginerie al companiei, a lucrat anterior la sistemul IRIS-T SLM utilizat în Ucraina. Recent, compania a recrutat și inginerul-șef al rachetei SPEAR 3 de la MBDA UK.
Echipa de conducere include foști lideri militari estonieni precum generalul Martin Herem, fost comandant al Forțelor de Apărare Estoniene, și generalul-maior Veiko-Vello Palm, fost comandant de divizie.
Provocări tehnice și limitări.
Integrarea unui focos, senzori și combustibil într-o rachetă nu mai lungă decât o tastatură prezintă provocări unice. Pe măsură ce combustibilul se consumă, unghiul de înclinare este afectat dramatic de schimbarea în greutate – o problemă care necesită calcule precise ale centrului de greutate și presiune.
Racheta are și limitări: nu este adaptată pentru temperaturi extreme, fie în desert, fie în regiunile arctice. Totuși, pentru teatrul de operațiuni european, aceste limitări sunt acceptabile având în vedere raportul cost-eficiență.
Zidul de drone al NATO
Mark 1 se încadrează în strategia mai largă a NATO de construire a unui „zid de drone” de-a lungul flancului estic al Alianței. Conform estimărilor companiei, există peste 2.000 de obiective de infrastructură critică națională de-a lungul flancului estic NATO, fiecare necesitând aproximativ 550 de rachete pentru protecție împotriva unui singur atac masiv.
În toamna anului 2024, Rusia a produs peste 6.000 de drone și rachete, majoritatea fiind vehicule aeriene fără pilot. În unele zile din 2025, Rusia a lansat între 50 și 100 de drone zilnic împotriva Ucrainei, demonstrând urgența unei soluții scalabile și economice.
Finanțare și expansiune internațională.
În martie 2025, Frankenburg Technologies a atras 4 milioane de euro într-o rundă de finanțare care i-a triplat evaluarea la 150 de milioane de euro, conform Invest in Estonia. Investitorii includ fondul londonez Blossom Capital și Shellona Ltd.
Compania, fondată în 2024 de Taavi Madiberk (cunoscut pentru succesul său la Skeleton Technologies), operează deja în Estonia, Letonia și Ucraina, cu planuri de extindere în Danemarca, Polonia și Germania. În decembrie 2024, Frankenburg și-a deschis sediul din Londra, beneficiind de politica „always-on production” a Regatului Unit.
Testele din Ucraina vor fi decisive pentru viitorul rachetei Mark 1. Dacă reușește să atingă ținta de precizie de 90% și să demonstreze fiabilitate în condiții reale de luptă, această rachetă miniaturală ar putea deveni piesa centrală a apărării antidronă europene pentru următorul deceniu.
