Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a anunțat joi declasificarea a 5.376 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție post-comunistă, acoperind perioada 1990–1992. Documentele vizează unele dintre cele mai sensibile momente ale istoriei recente a României și vor deveni accesibile publicului după mai bine de trei decenii, potrivit HotNews.ro.
Cele mai importante dosare din arhiva diplomatică a tranziției.
Ministerul Afacerilor Externe a pus vineri în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern care aprobă declasificarea acestui fond de arhivă. Dosarele sunt păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft, și reprezintă cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice făcute publice după declasificarea celor anterioare anului 1989.
Printre titlurile dosarelor care urmează să devină accesibile se numără: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”, conform G4Media.
Declarațiile ministrului Oana Țoiu: dreptul la adevăr.
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, a motivat decizia prin necesitatea transparenței democratice și prin nevoia cetățenilor de a-și cunoaște propria istorie.
🗞️ Citește și Acestea
„Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii ’90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri? Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii? Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României”, a scris Țoiu pe rețelele sociale.
Ministrul a subliniat că aceste documente nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar fuseseră menținute departe de public ca secrete de serviciu. „O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază”, a adăugat Țoiu.
Context și semnificația istorică a dosarelor.
Dosarele acoperă una dintre perioadele cele mai tensionate din istoria recentă a României: primele alegeri libere din mai 1990 (numite și „Duminica Orbului”), mineriadele din iunie 1990, când minerii au intrat în București pentru a reprima protestele din Piața Universității, vizita Regelui Mihai în 1992 — o vizită care a declanșat o criză diplomatică — și corespondența diplomatică din perioada în care URSS se destrăma și se forma CSI.
Sunt exceptate de la declasificare materialele de cifru și instrucțiunile privind cifrul de stat, precum și documentele privind sediile și paza misiunilor diplomatice, care vor fi evaluate separat conform legislației privind protecția informațiilor clasificate.
MAE precizează că demersul continuă un proces de transparentizare instituțională început anterior și că urmează pași de digitalizare și publicare online a documentelor. Accesul cercetătorilor, jurnaliștilor și publicului larg la aceste arhive ar putea aduce clarificări semnificative asupra unora dintre cele mai controversate episoade ale tranziției românești.
