Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan a lansat critici severe la adresa a două dintre cele mai mari companii energetice de stat din România, acuzând Transelectrica că a tolerat un sistem de avize speculativ și Hidroelectrica că a preferat profiturile în locul investițiilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu la The News Man Podcast și au generat reacții imediate în sectorul energetic, potrivit Știrile ProTV.
Transelectrica, acuzată că a tolerat speculă cu avize de racordare.
Premierul a descris un mecanism prin care Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport al energiei, a emis avize tehnice de racordare (ATR) pentru capacități uriașe, fără garanții reale că aceste proiecte vor fi construite.
„Față de 9.000 MW, cât are nevoie România maxim iarna, noi am eliberat autorizații de racordare de 80.000 MW”, a spus Bolojan, adăugând că alți 30.000 MW se mai află în procesare la Transelectrica. Discrepanța înseamnă că rețeaua națională este practic blocată cu proiecte speculative care nu vor fi niciodată realizate.
Bolojan a descris și modul concret în care funcționează specula: un investitor serios care solicită o racordare primește răspuns negativ, dar imediat este contactat de cineva care oferă un proiect deja avizat, la prețuri ridicate. „Nu cred în oameni talentați care fac proiecte geniale în aceste zone, care primesc autorizații repede, fără să existe tot felul de complicități acolo”, a subliniat premierul. Prețul pe care îl plătesc cetățenii pentru aceste disfuncționalități este energie cu 10-30% mai scumpă.
🗞️ Citește și Acestea
Hidroelectrica, criticată pentru absența investițiilor în stocare.
Al doilea front deschis de premier vizează Hidroelectrica, companie care produce aproximativ un sfert din energia României. Bolojan a susținut că managerilor companiei li s-a permis să obțină bonusuri anuale de performanță de 150.000–180.000 de euro fără să realizeze investițiile necesare.
„Gândiți-vă că Hidroelectrica în acești ani a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri, pentru că oricum apa în România curge de la deal la vale”, a spus Ilie Bolojan.
Concret, premierul a calculat că dacă Hidroelectrica ar fi instalat capacități de stocare lângă barajele de pe cursul apelor, energia produsă la prânz — când prețurile sunt mici — ar putea fi stocată și vândută seara, când prețurile cresc. Bolojan a estimat că această măsură ar fi putut reduce prețul energiei pe piața din România cu 20-30% pentru cetățeni și ar fi crescut profiturile companiei.
„POT să facă 1.500 de megawați de stocare într-un an și jumătate, doi ani de zile, maxim, dar n-au făcut nimic”, a declarat premierul.
Reacția Hidroelectrica și contextul reformei energetice.
Într-o reacție care a venit la scurt timp după declarațiile premierului, Hidroelectrica a anunțat semnarea unui contract de finanțare de 43,3 milioane de lei pentru un proiect de stocare cu baterii la Porțile de Fier II — cel mai mare de acest tip din istoria companiei, cu o capacitate de 64 MW și 256 MWh. CEO-ul Bogdan Badea a declarat că stocarea energiei nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Declarațiile lui Bolojan se înscriu într-un demers mai larg al Guvernului de reformare a sectorului energetic, care include eliminarea blocajelor administrative, revocarea avizelor pentru proiectele neviabile și obligarea companiilor de stat să-și alinieze indicatorii de performanță la obiective reale de investiții. Urmează să vedem dacă presiunea politică va genera schimbări structurale sau va rămâne la nivel de declarații.
