Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Compania Lukoil a oferit miercuri explicații detaliate despre acțiunea în justiție depusă împotriva statului român, demers despre care am relatat pe dinPOLITICA.ro. Într-o declarație exclusivă transmisă la solicitarea Mediafax, gigantul petrolier rus susține că timing-ul depunerii acțiunii este o simplă coincidență cu supravegherea extinsă impusă de Guvern și neagă ferm intențiile de retragere din perimetrul Trident din Marea Neagră.
„Coincidență din întâmplare” cu supravegherea extinsă, susține Lukoil.
Lukoil Overseas Atash BV, subsidiara olandeză care deține aproximativ 88% din concesiunea offshore Trident, a înregistrat acțiunea la Tribunalul București pe 13 februarie, potrivit HotNews. Compania susține că data depunerii acțiunii este o simplă coincidență cu adoptarea de către Guvern a hotărârii prin care se instituie supravegherea extinsă asupra activelor Lukoil din România.
„Data înregistrării pe rolul Tribunalului București coincide din întâmplare cu ziua ulterioară datei la care a fost adoptată Hotărârea de Guvern prin care statul român a instituit supravegherea extinsă asupra activelor sale”, au precizat oficialii Lukoil. Conform informațiilor Mediafax, acțiunea fusese transmisă instanței electronic în cursul zilei de 12 februarie, la ora 17:18, cu câteva ore înainte ca proiectul de hotărâre să fie adoptat și publicat în Monitorul Oficial.
Acțiunea vizează perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm. Restul participației, circa 12%, este deținut de producătorul național Romgaz, la care statul deține 70% din acțiuni prin Ministerul Energiei. Un aspect critic este că în octombrie 2026 expiră licența de explorare, ceea ce amplifică urgența clarificării situației juridice.
🗞️ Citește și Acestea
Compania neagă că este o acțiune împotriva partenerilor.
În declarația exclusivă transmisă Mediafax, Lukoil a subliniat că demersul nu este o acțiune contencioasă împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier (ANRM) și Romgaz, așa cum a fost interpretat inițial în presă, potrivit Profit.ro.
„Acțiunea în constatarea existenței cazului de forță majoră este un demers necontencios, formulat prin includerea ANRM, Romgaz și a contractorilor relevanți din motive de opozabilitate”, a precizat compania. Scopul declarat al acțiunii este clarificarea aspectelor juridice esențiale pentru executarea contractelor cu partenerii și extinderea termenelor contractuale, în condițiile respectării Licențelor Generale emise de autoritățile americane OFAC și britanice OFSI.
Compania a explicat că sancțiunile internaționale impuse de state terțe, care nu au aplicabilitate directă în România, au creat incertitudine în rândul partenerilor contractuali. „În lipsa Licențelor Generale și clarificărilor emise de aceste autorități, partenerii noștri contractuali au abordat o atitudine defensivă și preventivă, punându-ne în dificultate temporară”, se arată în răspunsul transmis.
Argumentația forței majore: partenerii au devenit defensivi.
Potrivit Legii petrolului, forța majoră este definită ca „un eveniment imprevizibil, inevitabil și insurmontabil, care generează imposibilitatea temporară sau definitivă de executare, parțială ori totală, a operațiunilor petroliere”. Lukoil invocă această situație din cauza dificultăților majore în finanțarea și echiparea operațiunilor offshore, odată ce accesul la tehnologii, servicii de foraj și asigurări a devenit extrem de limitat, conform Digi24.
Pe 28 februarie 2026 expiră derogarea acordată de Statele Unite pentru tranzacționarea activelor internaționale ale grupului rus. Sub presiunea sancțiunilor occidentale, compania se confruntă cu blocaje structurale care împiedică continuarea activităților de explorare în Marea Neagră.
Guvernul român a reacționat la aceste riscuri prin adoptarea, pe 12 februarie, a hotărârii care instituie supravegherea extinsă asupra activelor Lukoil. Măsura prevede controlul strict al tuturor plăților externe, pentru a preveni transferul de fonduri către entități sancționate. În nota de fundamentare, Executivul subliniază că asocierea dintre Lukoil și Romgaz în perimetrul Trident reprezintă „un element de vulnerabilitate strategică” care „amplifică riscurile de dependență energetică și creează o expunere juridică, operațională și geopolitică”.
Continuarea negocierilor pentru vânzarea către Carlyle.
Lukoil a confirmat că procesul de vânzare a activelor europene către fondul american Carlyle continuă, în ciuda dificultăților generate de sancțiuni și de necesitatea obținerii aprobărilor din partea autorităților americane, potrivit Europa Liberă.
„În prezent, sunt depuse toate eforturile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de vânzare a activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle, într-un cadru transparent și conform tuturor standardelor de reglementare aplicabile”, au declarat oficialii Lukoil. Compania a subliniat că toate demersurile au ca obiectiv protejarea valorii activelor, a participațiilor în proiecte strategice și a locurilor de muncă.
În ianuarie 2026, fondul Carlyle a anunțat intenția de a păstra activitățile curente ale Lukoil în România, inclusiv personalul angajat, în cazul în care acordul preliminar se finalizează. Pe 29 aprilie expiră excepția temporară pentru benzinăriile Lukoil din afara Rusiei, ceea ce adaugă presiune suplimentară asupra procesului de tranziție.
Ce urmează pentru gazele din Marea Neagră.
Conform analizelor de specialitate citate de Digi24, există trei scenarii principale pentru viitorul proiectului Trident. Primul ar presupune o suspendare prelungită a activităților, cu riscul pierderii unor ani importanți pentru dezvoltarea pieței energetice regionale.
Al doilea scenariu, considerat cel mai probabil, este transferul participației Lukoil către un investitor occidental sau regional compatibil cu regimul sancțiunilor internaționale. Această opțiune ar permite continuarea explorării fără blocajele generate de sancțiuni.
Al treilea scenariu ar presupune consolidarea rolului național, prin care Romgaz ar deveni operator principal, cu sprijinul unui partener tehnic specializat în exploatarea offshore în ape adânci. Totuși, această variantă ar necesita investiții masive și parteneriate tehnologice complexe.
Anterior, în decembrie 2025, Guvernul a modificat prin ordonanță de urgență Legea petrolului, statuând posibilitatea denunțării unilaterale a unui acord petrolier din motive de securitate națională. În cazul în care Romgaz optează pentru continuarea concesiunii după o eventuală retragere Lukoil, aceasta se poate realiza prin încheierea unui act adițional la acordul petrolier existent.
Lukoil a transmis ferm că „nu am dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiectul Trident” și că acționează cu bună-credință pentru protejarea angajaților și menținerea locurilor de muncă, asigurând continuitatea operațională în condiții de deplină conformitate legală.
