Camera Deputaților a adoptat miercuri, cu 284 de voturi pentru, legea care introduce pentru prima dată femicidul în legislația românească. Evenimentul a generat reacții puternice din partea societății civile și a experților în drept internațional. Iulia Motoc, judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost judecătoare CEDO, a salutat votul, dar a atras atenția că succesul depinde de aplicarea concretă a legii, potrivit StiriPeSurse.ro.
Ce prevede legea femicidului adoptată în România.
Prin această lege, România definește femicidul ca uciderea cu intenție a unei femei sau moartea acesteia ca urmare a unei infracțiuni intenționate, indiferent de relația dintre victimă și agresor. Femicidul va fi pedepsit la fel ca omorul calificat — cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață.
Legea introduce circumstanțe agravante clare pentru crimele comise în contextul relațiilor de căsătorie sau al relațiilor similare, în special atunci când agresorul exercită control sau dominație asupra victimei.
Conform HotNews.ro, legea mai prevede nedemnitatea succesorală a agresorului — acesta nu va mai putea moșteni victima — și înlătură orice condiționare procedurală în investigarea infracțiunii de viol. Statul se angajează să colecteze și să publice anual date privind cazurile de femicid, prin intermediul Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor.
Iulia Motoc: „Drumul nu se oprește la votul din Parlament”.
Judecătoarea Iulia Motoc a reacționat imediat după adoptarea legii, scriind pe Facebook că România a făcut „un pas crucial în protejarea vieții și demnității femeilor”, dar că votul parlamentar reprezintă doar începutul.
🗞️ Citește și Acestea
„Implementarea este cheia! Pentru ca această lege să salveze vieți cu adevărat, avem nevoie de acțiuni concrete ACUM”, a transmis magistratul.
Motoc a identificat patru priorități urgente pentru ca legea să aibă impact real: instruirea poliției și a magistraților pentru a recunoaște semnele de femicid iminent, monitorizarea strictă a brățărilor electronice și a ordinelor de protecție, finanțarea adăposturilor prin resurse reale — nu promisiuni — și culegerea riguroasă de date statistice.
Context: o lege cu un traseu istoric.
Proiectul a fost depus în Parlament pe 29 octombrie 2025 de opt parlamentare din toate partidele și a strâns 273 de semnături — cel mai mare număr de susținători din istoria post-decembristă a Parlamentului României. Senatele îl adoptaseră deja în februarie 2026 cu 97 de voturi pentru.
Alina Gorghiu, deputată PNL și președintă a Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”, una dintre inițiatoarele legii, a punctat că România va colecta și publica anual date privind crimele de gen, „urmărind parcursul fiecărei cauze de la sesizare până la soluționare”.
La nivel global, potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, o femeie este ucisă la fiecare zece minute de partenerul sau un membru al familiei. În România, în medie la fiecare trei zile ale anului 2025, un bărbat a încercat să ucidă o femeie.
Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui Nicușor Dan, iar după publicarea în Monitorul Oficial, prevederile vor intra în vigoare.
