Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Camera Deputaților, for decizional, a respins pe 26 august 2026 cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan și a adoptat, fără modificări, legea ariilor protejate care permite finalizarea a șapte hidrocentrale începute înainte de 2007, potrivit Economica.net. Actul normativ, inițiat în 2022 de un grup de parlamentari majoritar PSD, revine acum la promulgare, iar de această dată șeful statului este obligat constituțional să îl semneze.
Ce prevede legea votată de Camera Deputaților
Legea modifică OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și permite scoaterea din perimetrul acestora a suprafețelor pe care se află amenajări hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat înainte de 29 iunie 2007. Autoritatea centrală pentru protecția mediului are la dispoziție 60 de zile pentru a modifica limitele ariilor protejate, la solicitarea beneficiarului.
Actul normativ prevede și o zonă tampon de 100 de metri între noile limite ale ariei protejate și perimetrul amenajării hidroenergetice. Proiectele desemnate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională sunt exceptate de la aceste prevederi.
Bogdan Ivan: „Nu trebuie să alegem între natură și energie”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a susținut în plenul Camerei Deputaților că cele șapte hidrocentrale vizate de lege nu reprezintă proiecte noi, ci investiții începute înainte de trasarea limitelor actuale ale ariilor protejate. „Nu trebuie să alegem între natură și energie”, a declarat ministrul, care a precizat că unele dintre proiecte au un grad de realizare de până la 98%.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit lui Ivan, Hidroelectrica și statul român au investit deja peste 12 miliarde de lei în cele șapte amenajări, bani care rămân blocați atâta vreme cât proiectele nu pot fi finalizate și racordate la rețeaua energetică națională.
Opoziția USR: riscul unor noi litigii europene
Singurul grup parlamentar care a susținut poziția președintelui Nicușor Dan a fost USR, care a insistat că nu se opune construcției hidrocentralelor, ci prevederilor care ar putea intra în conflict cu legislația europeană de mediu. Senatoarea USR Cynthia Păun a rezumat astfel miza dezbaterii de la Senat: „gândăceii și insectele sunt factorul polenizator de care depinde agricultura”, potrivit BZI.ro.
Nicușor Dan ceruse reexaminarea legii pe 12 august, invocând nu neconstituționalitatea, respinsă anterior de CCR, ci necesitatea actualizării datelor tehnice și economice care au stat la baza proiectului, adoptat inițial în octombrie 2025, pe fondul crizei energetice din 2021-2022.
Legea în cifre
- 234 de deputați au votat pentru adoptarea legii, 32 împotrivă, două abțineri
- 7 hidrocentrale vizate de lege: Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca
- 12 miliarde de lei, valoarea investițiilor deja făcute de statul român și Hidroelectrica în aceste proiecte
- 98%, gradul de realizare invocat pentru unele dintre amenajări
- 60 de zile, termenul în care autoritatea de mediu trebuie să modifice limitele ariilor protejate
Ce urmează după votul din Camera Deputaților
Fiind for decizional, Camera Deputaților a pus capăt procedurii parlamentare, iar legea revine la Cotroceni pentru promulgare. Spre deosebire de etapa anterioară, când Nicușor Dan a putut alege între sesizarea CCR și cererea de reexaminare, președintele nu mai are, de această dată, nicio cale constituțională de a bloca actul normativ.
Rămâne deschisă, în schimb, întrebarea ridicată chiar de șeful statului în cererea de reexaminare: dacă suprapunerea dintre regimul ariilor protejate, normele europene privind siturile Natura 2000 și legislația specială pentru proiectele energetice va genera, așa cum a avertizat Administrația Prezidențială, noi litigii pentru fiecare hidrocentrală în parte.
