Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Camera Deputaților, for decizional, a adoptat legea închiderii PNRR în ședința de plen din 26 august, cu 205 voturi pentru, 41 împotrivă și trei neexprimate, potrivit Agerpres, citat de Economedia. Ședința a fost condusă de vicepreședintele Camerei, Adrian Cozma.
Ce prevede legea închiderii PNRR
Este vorba despre proiectul de Lege privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență, înregistrat ca PL-x 539/2026. Potrivit expunerii de motive, necesitatea reglementării decurge din încheierea, la 31 august 2026, a perioadei de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență, conform Regulamentului (UE) 2021/241, precum și din lipsa unui cadru normativ unitar pentru procesul de închidere a programului.
Actul normativ trecuse anterior de Senat, prima Cameră sesizată, cu 91 de voturi pentru, 24 împotrivă și șapte abțineri, potrivit Income Magazine. Legea urmează acum să fie trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
Nu toate grupurile parlamentare au susținut proiectul. Peste jumătate dintre deputații AUR au votat împotrivă, alături de cinci deputați neafiliați, arătând că votul, deși covârșitor favorabil, nu a fost unul de consens total.
🗞️ Citește și Acestea
Câciu: „Nu a venit nici eroul pe cal alb, Ilie Bolojan, să salveze PNRR-ul”
Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a numit proiectul o lege tehnică necesară, dar a folosit dezbaterea pentru a contesta cifrele de absorbție vehiculate public. El a susținut că, la 19 august, România plătise 12,9 miliarde de euro dintr-un total de proiecte de 21,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un grad de absorbție de aproximativ 61%, nu 78% cum ar fi fost prezentat de unii politicieni.
Câciu a adăugat că ministrul Dragoș Pîslaru nu a venit să demonstreze contrariul cifrelor sale, iar apoi a țintit direct spre premierul interimar: „Nu a venit nici eroul pe cal alb, Ilie Bolojan, să salveze PNRR-ul”, a declarat Câciu.
Fosta ministră Raluca Turcan a avut un ton diferit, descriind PNRR drept un test al capacității instituționale a statului. Ea a susținut, parafrazat, că programul a arătat atât potențialul de dezvoltare prin fonduri europene, în școli, spitale și campusuri pentru învățământ dual, cât și incapacitatea unor instituții de a valorifica aceste oportunități, dând ca exemplu dificultățile din jurul Legii salarizării.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat separat forma finală a proiectului, susținând că actul normativ nu are un minim consens între ministerele din Guvern, potrivit BZI.ro. Grindeanu a susținut că interesul țării nu poate fi separat de interesul cetățenilor afectați de eventuale noi măsuri de austeritate legate de PNRR, menționând explicit categoriile din educație și sănătate.
Ce înseamnă votul pentru ultimele jaloane din PNRR
Adoptarea legii de închidere nu este condiționată de o finanțare directă, dar este obligatorie pentru ca România să poată finaliza formal etapele administrative ale programului până la termenul de 31 august 2026. Fără un cadru unitar de închidere, ministerele implicate ar fi trebuit să gestioneze separat verificarea documentelor, plățile eligibile și ajustările pentru proiectele care nu se mai încadrează în calendarul inițial.
Votul de la Camera Deputaților vine la câteva zile după ce Parlamentul a adoptat, tot în sesiune extraordinară, alte legi-jalon legate de PNRR, printre care reforma Agenției Naționale de Integritate, un jalon de 770 de milioane de euro care a generat, la rândul lui, tensiuni în interiorul coaliției.
Divergența dintre cifrele de absorbție citate de Câciu și cele vehiculate oficial rămâne un subiect deschis: dacă discrepanța de 61% față de 78% se confirmă din datele publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ea ar putea alimenta noi controverse politice după închiderea formală a programului.
Legea de închidere marchează, formal, finalul unui program derulat pe parcursul a cinci ani și finanțat cu zeci de miliarde de euro, însă nu pune capăt disputei politice despre modul în care au fost gestionate reformele asumate. Opoziția dintre partidele coaliției și cele aflate în afara ei, vizibilă în procentul de voturi împotrivă, sugerează că evaluarea rezultatelor PNRR va continua să fie folosită ca argument politic și după intrarea legii în vigoare.
PNRR în cifre
– 205 voturi pentru la Camera Deputaților, 41 împotrivă, 3 neexprimate
– 91 de voturi pentru la Senat, 24 împotrivă, 7 abțineri
– 12,9 miliarde de euro plătite României până la 19 august, din 21,4 miliarde de euro total proiecte, potrivit cifrelor citate de Câciu
– 31 august 2026 — termenul-limită pentru încheierea perioadei de implementare
Legea nu rezolvă disputele legate de eficiența cu care au fost cheltuiți banii europeni, ci doar stabilește cadrul administrativ prin care programul poate fi închis oficial, lăsând evaluarea reală a absorbției pentru perioada care urmează promulgării.
