Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Pe finalul mandatului de șapte ani la conducerea Parchetului European, Laura Codruța Kovesi face dezvăluiri dure despre presiunile politice la care a fost supusă instituția. Șefa EPPO a declarat că un înalt oficial din Comisia Europeană i-a cerut să își tempereze discursul public privind amploarea fraudelor descoperite, iar cea mai dificilă provocare nu a fost crearea instituției, ci capacitatea Uniunii Europene de a accepta cu adevărat independența acesteia. „Cum îndrăznești să-mi spui asta? Suntem independenți. Și dacă există un caz, este mandatul nostru să investigăm”, a replicat Kovesi, potrivit unui interviu acordat Euractiv. Mandatul Laurei Codruța Kovesi expiră pe 31 octombrie 2026, iar germanul Andrés Ritter, actual procuror-șef adjunct al EPPO, a fost confirmat ca succesor de către Consiliul UE.
Obositoare încercările politice de a bloca anchetele.
Laura Codruța Kovesi a descris drept „obositoare” tendința instituțiilor europene de a „îndulci, întârzia și birocratiza” lupta împotriva fraudei și corupției. Șefa Parchetului European a declarat că, pe parcursul mandatului său, cea mai dificilă provocare nu a fost construirea unei instituții independente funcționale, ci acceptarea reală a acestei independențe de către factorii politici europeni.
Ea a relatat că, la un moment dat, un oficial de rang înalt din Comisia Europeană i-ar fi cerut să își tempereze discursul public privind amploarea fraudelor descoperite de EPPO. Răspunsul Laurei Codruța Kovesi a fost ferm: „Cum îndrăznești să-mi spui asta? Suntem independenți. Și dacă există un caz, este mandatul nostru să investigăm.” Procurorul-șef european a subliniat că nu poate ignora acuzațiile, chiar dacă acestea vizează oficiali de la vârful UE.
Grecia: imunitatea politică blochează ancheta de la Tempi.
Kovesi a indicat Grecia drept unul dintre cele mai clare exemple ale limitelor actualului sistem european. În cazul accidentului feroviar de la Tempi, produs în 2022 și soldat cu 57 de morți, ancheta EPPO privind presupusa folosire abuzivă a fondurilor europene pentru siguranța feroviară s-a lovit de imunitatea politică prevăzută de Constituția elenă.
🗞️ Citește și Acestea
„În acest caz, nu putem găsi probe decât dacă se schimbă Constituția”, a spus ea, precizând că modificările legislative nu pot fi aplicate retroactiv. Șefa EPPO a susținut că problema nu este doar existența imunității pentru politicieni, ci faptul că aceasta poate împiedica procurorii să stabilească faptele și eventualele responsabilități. În opinia sa, situația din Grecia nu este una izolată în Uniunea Europeană.
Tensiuni cu Curtea Europeană de Conturi.
Kovesi a vorbit și despre tensiunile cu alte instituții europene. Ea a acuzat Curtea Europeană de Conturi că a opus rezistență unor investigații privind posibile cheltuieli nejustificate din fonduri europene, într-un dosar legat de fostul președinte al instituției, Klaus-Heiner Lehne, care a negat acuzațiile. Litigiul dintre EPPO și Curtea de Conturi se află în continuare pe rolul instanței supreme a UE.
Potrivit procurorului-șef european, Uniunea a construit în timp numeroase structuri de prevenție, audit și control, dar acestea nu funcționează întotdeauna în practică. „Ai multe autorități, organisme și birouri care ar trebui să prevină frauda, să auditeze, să raporteze. Și apoi, într-o zi, îți dai seama că nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”, a afirmat ea.
Belgia: doar doi procurori în loc de opt necesari.
Un alt obstacol major îl reprezintă lipsa de resurse din statele membre. Kovesi a dat ca exemplu Belgia, unde biroul său ar fi avut nevoie de cel puțin opt procurori delegați, dar a pornit cu doar doi, adesea fără sprijin polițienesc adecvat. Potrivit acesteia, această lipsă de susținere afectează durata investigațiilor, inclusiv în dosare sensibile precum ancheta privind contractele de vaccinuri ale UE.
În paralel, procurorul-șef european spune că EPPO se confruntă tot mai des cu campanii de dezinformare și atacuri personale, mai ales în dosarele de mare vizibilitate. „Dacă ascunzi murdăria sub preș, nu devii mai credibil”, a declarat Kovesi, subliniind că standardele trebuie să fie mai ridicate tocmai pentru cei aflați în funcții importante.
Răspuns la acuzații: standardele trebuie să fie mai ridicate.
Kovesi a respins acuzațiile potrivit cărora EPPO ar fi fost prea agresiv în anumite investigații și a susținut că standardele trebuie să fie mai ridicate tocmai pentru cei aflați în funcții importante. „Cu cât funcția este mai înaltă în UE, cu atât standardele ar trebui să fie mai ridicate”, a afirmat șefa Parchetului European.
La final de mandat, Laura Kovesi avertizează că problema nu ține doar de persoane sau cazuri izolate, ci de o mentalitate prezentă în instituțiile europene. „Numele nu contează. Ceea ce contează este că această mentalitate există. Asta este problema”, a declarat procurorul-șef european.
Andrés Ritter preia conducerea EPPO în noiembrie 2026.
Mandatul Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European se încheie pe 31 octombrie 2026, după șapte ani de conducere. Consiliul UE l-a confirmat pe germanul Andrés Ritter, actual procuror-șef adjunct european, în funcția de procuror-șef european, cu efect de la 1 noiembrie 2026, potrivit Mediafax.
Ritter s-a alăturat serviciului de urmărire penală al Germaniei în 1995 și a condus diverse birouri de urmărire penală. Este procuror-șef adjunct european din 2020 și are peste 25 de ani de experiență în Germania, specializându-se în infracțiuni economice și fraude cu subvenții UE. Numirea trebuie confirmată și de Parlamentul European, iar procedura este așteptată să se finalizeze în timpul primăverii 2026.
Până la sfârșitul anului 2025, EPPO avea 3.602 investigații active, pentru un prejudiciu total estimat la peste 67,2 miliarde EUR pentru bugetele UE și naționale. Laura Codruța Kovesi lasă în urmă o instituție consolidată, dar care se confruntă în continuare cu presiuni politice și lipsă de resurse în mai multe state membre.
