Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderul sindicaliștilor din STB reclamă lipsa unui mecanism clar de finanțare după ce Consiliul General al Municipiului București a mandatat declanșarea insolvenței companiei, potrivit Digi24. Vasile Petrariu, președintele Sindicatului Transportatorilor din București, susține că o parte din datoriile societății sunt artificiale și cere Guvernului să găsească o soluție.
CGMB a votat, cu 39 de voturi pentru și șapte abțineri, mandatarea Adunării Generale a Acționarilor STB să solicite Consiliului de Administrație declanșarea procedurii de insolvență, potrivit News.ro. Primarul general Ciprian Ciucu a declarat, în ședința de Consiliu, că situația financiară a companiei este atât de gravă încât ar putea atrage inclusiv incapacitatea de plată a Primăriei Capitalei.
Ce spun sindicaliștii despre viitorul angajaților
Petrariu nu contestă necesitatea unor măsuri de eficientizare, dar consideră că insolvența nu poate fi o soluție în lipsa unui mecanism clar de finanțare și a asumării contractuale de către autoritatea locală. „Pe noi, ca reprezentanți ai forței de muncă, ne interesează ce se va întâmpla cu salariații, pentru că am înțeles argumentele privind declanșarea procedurii de insolvență, dar nu am înțeles foarte clar ce se va întâmpla mai departe”, a declarat liderul sindical.
Acesta a subliniat că orice decizie trebuie analizată și prin prisma impactului asupra călătorilor, nu doar asupra companiei și angajaților STB. Potrivit acestuia, datoriile acumulate de STB către ANAF depășesc 1,7 miliarde de lei, însă societatea nu ar trebui să fie singura responsabilă, în condițiile în care Primăria Capitalei nu și-ar fi achitat integral obligațiile contractuale asumate prin contractul de delegare.
🗞️ Citește și Acestea
Penalitățile, principala nemulțumire a sindicatului
Liderul sindical a precizat că aproximativ 400 de milioane de lei din totalul datoriilor reprezintă penalități, o componentă pe care o consideră problematică. „Este o datorie artificială, din punctul meu de vedere. Din cei peste 1,7 miliarde de lei, aproape 1,3 miliarde sunt contribuțiile salariaților, iar circa 400 de milioane de lei sunt penalități”, a afirmat Petrariu.
Cifrele privind datoriile sunt confirmate și de reprezentanții municipalității. Potrivit HotNews, datoria totală a STB a ajuns la peste 1,7 miliarde de lei în 2025, pornind de la un miliard de lei acumulat încă din 2020, când nu au mai fost virate contribuțiile angajaților către stat.
Guvernul ar putea fi chemat să șteargă unele datorii
Petrariu consideră că problema penalităților ar trebui rezolvată la nivel guvernamental. „Poate trebuie găsită o soluție la nivel de Guvern, inclusiv prin ștergerea unor datorii. Însă problema este că Primăria nu recunoaște toate datoriile”, a explicat liderul sindical.
Acesta a atras atenția și asupra riscului ca reorganizarea să nu producă efectele scontate în lipsa unui management stabil. „Managementul nu ar trebui niciodată să fie stabilit politic, dar dacă persoanele respective sunt specialiști și sunt de bună credință, cred că lucrurile pot funcționa”, a mai spus Petrariu, adăugând că STB are peste 115 ani de activitate și că locurile de muncă depind de funcționarea companiei.
Ce spune Primăria Capitalei despre efectele insolvenței
Ciprian Ciucu a explicat, potrivit AGERPRES, că insolvența este singurul mecanism legal rămas pentru asanarea financiară a companiei, care s-ar afla într-o stare de faliment nedeclarat de aproximativ șapte ani. Municipalitatea a precizat că procedura nu presupune oprirea transportului public sau reducerea numărului de vehicule, unul dintre obiective fiind chiar asigurarea continuității serviciului.
Prin insolvență va fi creat un cont escrow pentru creditori, iar STB va vărsa lunar sumele stabilite în planul de reorganizare, aprobat ulterior de creditori și supravegheat de administratorul judiciar. Primăria susține că, prin procedură, compania va fi protejată de acumularea de noi penalități și de riscul popririi conturilor.
Impactul subfinanțării asupra transportului public
Petrariu a atras atenția că subfinanțarea cronică s-a reflectat direct în calitatea serviciilor oferite bucureștenilor. „O diferență de 300 de milioane de lei înseamnă, practic, 50, 60 sau chiar 100 de vehicule care nu mai pot fi scoase pe traseu”, a explicat liderul sindical, subliniind că investițiile ar trebui să se regăsească în reducerea reală a timpilor de așteptare.
Rămâne de văzut, potrivit sindicatului, dacă tribunalul va analiza toate aspectele specifice unui serviciu public în cadrul procedurii de insolvență și dacă planul de reorganizare va reuși efectiv să stabilizeze compania pe termen lung.
