Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), adoptat în 2023 prin Legea 296/2023, generează efecte devastatoare asupra companiilor românești din sectorul distribuției, avertizează Ovidiu Gheorghe (ACDBR) și Cătălin Pisoceanu (Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere) într-o analiză publicată pe StiriPeSurse. Doar în ultimul an, în distribuția de bunuri de larg consum, peste 1.500-2.000 de angajați au fost disponibilizați, iar dacă impozitul rămâne în vigoare în 2026, sute sau chiar mii de firme românești riscă să dispară.
Un impozit care taxează și pierderile.
IMCA a fost promovat ca o armă împotriva multinaționalelor care „exportă profit”, dar lovește în realitate companiile românești care operează cu marje mici. Taxa de 1% se aplică asupra cifrei de afaceri pentru societățile cu venituri peste 50 de milioane de euro, chiar și atunci când acestea înregistrează pierderi.
„Nu putem lucra cu speranțe. Dacă nu ești solvabil, ești scos din piață„, explică reprezentanții sectorului. Când statul introduce un impozit care ia bani chiar și când o companie este pe pierdere, aceasta nu mai are nicio plasă de siguranță. Pierderea credibilității în fața furnizorilor și a băncilor înseamnă eliminarea de pe piață.
Potrivit analizei Economica.net, din cele 638 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată a celor mai mari 100 de companii, peste 71,2% aparține companiilor afectate de IMCA, care plătesc un preț total de circa 2,5 miliarde de lei.
🗞️ Citește și Acestea
Veniturile prognozate: un fiasco.
Ministerul Finanțelor estima încasări de 1 miliard de euro din IMCA. Realitatea? S-a încasat doar 20-25% din suma estimată. IMCA nu doar că a produs pagube companiilor românești, dar a creat iluzia unor venituri bugetare care nu au existat niciodată, arată sursa citată. Un „măr otrăvit” adoptat pentru a arăta bine pe hârtie la Bruxelles, care a mușcat direct din economia reală.
Reprezentanții USR au propus eliminarea IMCA, argumentând că „într-un context macroeconomic deja tensionat și marcat de presiuni inflaționiste, costuri mari la energie, restricții de creditare și instabilitate geopolitică, o astfel de taxă suplimentară este discriminatorie și lipsită de proporționalitate„, potrivit Profit.ro.
Distribuția de produse petroliere: în pragul colapsului.
Sectorul distribuției de produse petroliere se află într-o situație și mai gravă. „Lucrăm cu prețuri reglementate, accize incluse, costuri fixe uriașe și marje limitate. Dacă impozitul rămâne, vom fi eliminați de pe piață„, avertizează reprezentanții APDP.
Dispariția firmelor românești din acest sector înseamnă: lanțuri de aprovizionare rupte, blocaje în agricultură, întârzieri în construcții, logistică paralizată și lipsa finanțării comerciale acordate clienților. „Noi ducem motorina până la capătul tarlalei, la fermier. Noi finanțăm clienții. Noi susținem infrastructura de distribuție. Dacă România ne pierde, pierde mult mai mult decât niște firme românești„, subliniază aceștia.
Efecte în lanț asupra economiei.
Un studiu realizat de Termene Business Hub arată că Metro Cash & Carry România, gigantul german al comerțului, avea în 2024 o cifră de afaceri de peste 11,3 miliarde de lei și un profit brut de 85 de milioane, o marjă de 0,8% tipică pentru comerț. După aplicarea IMCA de peste 113 milioane de lei – mai mult decât întreg profitul brut – rezultatul s-a transformat într-o pierdere netă de 28,1 milioane.
Companiile nu funcționează izolat, iar introducerea unor dezechilibre majore se propagă pe lanțul de aprovizionare, afectând inclusiv IMM-urile dependente de comenzile companiilor mari. Industria auto, industria alimentară, agricultura, IT&C, industria prelucrătoare sau distribuția de medicamente – toate cu marje mici sau reglementări stricte – suportă o povară fiscală care le poate aduce în imposibilitatea de a continua operațiunile.
Apel disperat către guvern.
Reprezentanții sectorului fac un ultim apel la Guvernul României: „Susțineți companiile românești și eliminați IMCA începând cu ianuarie 2026.” Adevărul este simplu: nu multinaționalele sunt cele lovite de IMCA, ci antreprenorii români. IMCA nu este un instrument fiscal proporțional, ci o anomalie care penalizează firmele cu marje mici, taxează pierderile, reduce investițiile, descurajează extinderea, împinge firme în insolvență și alimentează inflația.
