Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, a criticat modul în care au fost finanțate în ultimii ani proiectele de infrastructură sportivă, afirmând că mai multe stadioane au fost construite în localități care nu au echipe de fotbal în Liga 1, potrivit Știrile ProTV.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Oradea, în contextul unei discuții mai largi despre finanțarea investițiilor publice și despre erorile de contractare din ultimii ani.
Premierul a criticat și sălile de sport supradimensionate din comune mici
Bolojan a explicat că una dintre problemele majore a fost alocarea unor sume mari către autoritățile locale, fără o evaluare atentă a viabilității proiectelor sau a capacității acestora de a le susține financiar pe termen lung.
„Avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion”, a declarat premierul.
Critica s-a extins și la sălile de sport de mari dimensiuni construite în comune mici, unde tribunele depășesc numărul de locuitori care le-ar putea vreodată umple. Potrivit premierului, o parte din soluție este introducerea unei cofinanțări obligatorii din partea autorităților locale, măsură aplicată deja anul trecut la nivelul de 25% din valoarea lucrărilor.
🗞️ Citește și Acestea
„Cred că pentru toate proiectele care vin e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale, pentru că altfel tendința primarului este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat”, a afirmat Bolojan.
Erorile de supracontractare de la Ministerul Transporturilor
Premierul a folosit exemplul Ministerului Transporturilor pentru a ilustra amploarea problemei de supracontractare din ultimii ani. Potrivit acestuia, deși alocarea inițială din PNRR pentru transporturi era de 7,4 miliarde de euro, au fost semnate contracte de peste 19 miliarde de euro.
„E simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc”, a explicat premierul, potrivit acelorași declarații confirmate de Stiripesurse.
În urma reevaluării proiectelor, suma disponibilă efectiv pentru Transporturi a scăzut la 5,5 miliarde de euro, iar pe unele componente, precum rețelele de apă și canalizare, supracontractarea a ajuns până la 300%.
Ce înseamnă lipsa fondurilor pentru șantierele blocate
Bolojan a explicat că, din cauza spațiului bugetar limitat, Guvernul a fost nevoit să prioritizeze lucrările deja aflate în execuție și proiectele finanțate prin PNRR, în detrimentul unor investiții noi.
„Avem multe șantiere unde vă întrebați pe bună dreptate de ce nu se lucrează. În afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează pentru că nu vine finanțarea”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, o parte dintre lucrările planificate să înceapă la 1 ianuarie 2027, finanțate în proporție de 75% de la bugetul de stat prin Compania Națională de Investiții, au fost amânate din lipsă de fonduri.
„Anul viitor va fi din nou un an cu presiune bugetară, pentru că avem foarte multe lucrări începute pe CNI și nu mai putem deschide altele pe finanțarea bugetului de stat”, a mai declarat Bolojan, adăugând că la Ministerul Transporturilor noi șantiere vor fi deschise abia pe măsură ce lucrările în curs vor fi finalizate.
Al doilea val de critici privind stadioanele fără echipe
Nu este prima dată când premierul atrage atenția asupra finanțării stadioanelor fără o justificare sportivă solidă. Încă din perioada primelor sale luni de mandat, Bolojan a folosit exemple similare pentru a explica de ce a impus condiții mai stricte pentru investițiile locale finanțate de la bugetul de stat.
Poziția sa a stârnit în trecut reacții critice din partea unor autorități locale, care au acuzat un tratament inegal între proiectele susținute de Guvern, dar și dezbateri publice privind modul în care ar trebui prioritizate fondurile pentru infrastructura sportivă din România.
Discuția despre cofinanțarea locală rămâne, potrivit declarațiilor premierului, unul dintre principiile pe care Executivul intenționează să le aplice și investițiilor viitoare, indiferent de domeniu.
