Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ilie Bolojan profită de absența liderului PSD, Sorin Grindeanu, pentru a negocia direct cu miniștrii social-democrați asupra Legii Bugetului pe 2026. Ședințele de lucru de la Palatul Victoria vizează reducerea deficitului la 6,2-6,4% din PIB, potrivit StiriPeSurse. Miniștrii de la Transporturi, Agricultură, Sănătate, Muncă, Justiție și Energie au fost convocați miercuri pentru discuții cruciale despre buget și reformele în administrație.
Strategia lui Bolojan: negocieri înainte de „lumina” de la partid.
Premierul a convocat miniștrii PSD la ședințe separate, începând cu ora 08:00 dimineața, în timp ce Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și lider de facto al PSD, este plecat pentru câteva zile. Manevrași subtilă a premierului vizează obținerea acordului miniștrilor înainte ca aceștia să primească „lumină” de la conducerea partidului pentru a se opune măsurilor dure de austeritate.
„Ședințe de lucru pentru analiza situației bugetare, cu participarea ministerelor: Transporturi și Infrastructură, Agricultură și Dezvoltare Rurală, Sănătate, Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială, Justiție, Energie, precum și a Secretariatului General al Guvernului”, anunță Guvernul România, conform Observator News.
De asemenea, după-amiază, începând cu ora 18:00, Bolojan va continua discuțiile cu miniștrii USR de la Afaceri Externe, Mediu și Economie. Strategia premierului este clară: să obțină consensul fiecărui minister individual înainte de negocierea finală în cadrul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR.
🗞️ Citește și Acestea
Deficitul catastrofal din 2024: 9,4% din PIB.
În declarațiile sale de marți seară la TVR Info, Ilie Bolojan a prezentat gravitatea situației economice moștenite. România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,4% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Situația s-a agravat în prima jumătate a anului 2025, când nu au fost luate măsuri de corecție, riscând suspendarea fondurilor europene.
„România a avut în 2024 un deficit foarte mare, de 9,4%, iar până la jumătatea anului 2025 lucrurile s-au derulat fără să se ia niște măsuri, ajungând în situația în care, dacă nu erau luate măsurile de corecție din vara anului trecut, România risca să i se suspende fondurile europene și să ajungă în situații foarte problematice, să își piardă credibilitatea”, a declarat Bolojan.
Măsurile nepopulare adoptate în vara 2025 au reușit să reducă deficitul la 8,4%, sub ținta programată. Pentru 2026, obiectivul guvernului este un deficit de maximum 6,2-6,4% din PIB, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Povara dobânzilor: 11-12 miliarde EUR anual.
Premierul a atras atenția asupra costului uriaș al îndatorării publice. România cheltuiește anual între 11-12 miliarde EUR doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, echivalentul a 3% din PIB. Această sumă colosală epuizează resursele disponibile pentru dezvoltare și servicii publice esențiale.
„Noi cheltuim cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite în fiecare an, iar pentru cele aproximativ 30 de miliarde de euro care le cheltuim suplimentar, plus datoriile care le-am contractat în anii anteriori, plătim în fiecare an dobânzi care se ridică la 11-12 miliarde de euro”, a explicat Bolojan.
Fără reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor, povara dobânzilor va continua să crească, ajungând ca guvernul să nu mai aibă bani pentru investiții și servicii de bază. „Practic guvernul nu mai are bani de dezvoltare, nu mai are bani de servicii de bază și de aceea anul viitor trebuie să ajungem la un deficit și mai mic”, a subliniat premierul.
Măsuri dure: reduceri de 10% din fondurile de salarii.
Pentru a atinge ținta de deficit, Guvernul Bolojan pregătește măsuri extrem de dure în administrația publică. Miniștrii au primit solicitarea de a prezenta, în termen de o săptămână, planuri concrete pentru reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din ministerele lor.
Conform declarațiilor ministrului Apărării și vicepremierului Radu Miruță, fiecare ministru va decide singur cum implementează tăierile: prin concedieri, eliminarea sporurilor, reducerea de posturi de conducere sau alte măsuri de eficientizare, potrivit B1 TV.
„Nu se taie salarii. Este obligația fiecărui ministru să scadă cheltuielile cu salariile cu 10% fără a lua de la oameni. Adică cineva trebuie să plece acasă. La unii se poate umbla la sporuri. Nu se umblă la salariile de baze”, a explicat Miruță.
Reforma administrației – condiție pentru bugetul 2026.
Bolojan a subliniat că pachetul de reforme în administrația publică trebuie adoptat înainte de aprobarea bugetului, deoarece altfel „bugetul României nu se poate închide în acești parametri”. Reforma vizează atât reducerea cheltuielilor, cât și întărirea capacității autorităților locale de a-și colecta eficient impozitele.
„Asta înseamnă acest pachet care se referă la reformă în administrație, parte este componenta de reducere de cheltuieli și parte este întărirea capacității administrației, în principal cele locale, de a fi mai performantă, de a-și încasa impozitele”, a declarat premierul.
Banii din creșterea taxelor pe proprietate, care au generat nemulțumire la 1 ianuarie 2026, trebuie să meargă în investiții locale, nu în salarizarea unor funcții supradimensionate. Bolojan a promis că, dacă reformele sunt implementate corect, „anul acesta nu mai trebuie să creștem impozite și taxe”.
Avertismentul lui Bolojan: disciplină fiscală sau criză.
Premierul a lansat un avertisment sever: fără disciplină fiscală și reducerea cheltuielilor, România riscă să intre într-o spirală periculoasă. „Ar fi păcat ca ceea ce am realizat până acum, aceste eforturi, aceste sacrificii pe care le-au făcut toți românii – și le mulțumesc pentru acest efort – să nu le închidem cât mai repede, pentru că tot ce nu se face la timp înseamnă cheltuieli mai mari, înseamnă prelungirea problemelor”, a avertizat Bolojan.
Guvernul promite că, dacă reformele sunt implementate cu succes în prima jumătate a anului 2026, inflația va scădea semnificativ și vor putea fi luate măsuri de relansare economică în a doua jumătate a anului.
