Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, Primul Ministru al României, a confirmat că Guvernul pregătește majorarea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști în anul 2026, subliniind că măsura trebuie implementată rapid, potrivit StiriPeSurse.ro. Premierul a argumentat că acest pas este necesar pentru controlul cheltuielilor bugetare, nu prin concedieri, ci prin ajustări graduale ale vârstei de pensionare.
Reducerea cheltuielilor fără concedieri.
În prezent, mulți militari și polițiști se pot pensiona în jurul vârstei de 48 de ani, însă Guvernul analizează scenarii care ar ridica acest prag la 60 sau chiar 65 de ani, conform Realitatea Plus. Măsura ar urma să se aplice personalului din MAI, MApN, precum și angajaților SRI și SPP.
„Aceasta este o realitate care îi privește și pe acești oameni. Controlul cheltuielilor nu îl faci prin reduceri de personal, pentru că este un deficit de personal, ci prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun-simț”, a declarat Bolojan la TVR.
Premierul a subliniat că Executivul nu dorește un val masiv de pensionări care ar afecta funcționarea sistemelor de ordine publică și apărare. „Noi nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie, pentru că nu ne ajută deloc. Nici pe ei, nici pe noi”, a precizat șeful Guvernului.
Măsuri tranzitorii și diferențiate.
Bolojan a explicat că reforma va include dispoziții tranzitorii, similare celor discutate pentru magistrați. „Cei care astăzi au vârsta de pensionare și se pot pensiona li se aplică varianta tranzitorie, adică își pot menține drepturile actuale”, a menționat premierul.
De asemenea, șeful Executivului a insistat asupra necesității unor formule diferențiate, adaptate tipului de activitate. „Trebuie găsite variante cât se poate de corecte pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind formule de pensionare accelerată acolo unde se justifică”, a afirmat acesta, conform Ziarul Profit.
Premierul a dat exemplul diferenței dintre activitățile administrative și cele operative. „Una este să stai în pază la o instituție, fără efort deosebit, și poți să faci asta fără probleme până la 65 de ani. Alta este să fii în fața Guvernului, la un meci sau într-o situație tensionată, cu echipamentul pe tine, unde trebuie să ai forță fizică”, a explicat Bolojan.
Calendarul reformei.
Întrebat când ar putea fi implementate aceste modificări, Bolojan a indicat un orizont apropiat. „Cu cât se fac mai repede, cu atât se fac mai bine. Cred că în acest an”, a declarat premierul.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat la Antena 3 CNN că până la finalul săptămânii viitoare va fi finalizat un proiect de lege care prevede creșterea vârstei de pensionare. „Acesta este compromisul coaliției, să nu tai din salariu, din numărul de angajați, dar să contribui la efort prin creșterea vârstei de pensionare”, a explicat Miruță, potrivit B1 TV.
Guvernul intenționează să își asume răspunderea pentru acest pachet de măsuri, iar pentru adoptare se va convoca o sesiune parlamentară extraordinară.
Reacții și implicații.
Sindicatul Europol al polițiștilor a avertizat că aproximativ 25.000 de angajați din MAI și MApN iau în calcul plecarea din sistem prin pensionare, în urma declarațiilor politice. „Polițiștii și militarii nu vor fi de acord să suporte consecințele deciziilor unor oameni politici care nu au lucrat nici măcar o zi într-un astfel de sistem”, au declarat reprezentanții sindicatului, conform Europa Liberă.
Deputatul PSD Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, a criticat pe Facebook modul în care este prezentată măsura, susținând că „ventilarea în spațiul public a ideii că militarii «se pensionează la 48 de ani» nu este o confuzie inocentă, ci este o manevră abjectă de manipulare”.
Argumentul echității sociale.
Bolojan a invocat și argumentul echității sociale, comparând situația forțelor de ordine cu cea a angajaților din mediul privat. „Gândiți-vă la cei care lucrează de dimineața până seara într-o hală, care merg pe frig în autobuze, în miile de fabrici din România, și lucrează până la 65 de ani. Gândiți-vă ce simt acești oameni când văd asemenea dezechilibre și nedreptăți”, a conchis premierul.
Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de reducere a deficitului bugetar de la 8% în 2025 la 6,4% în 2026, urmând ca în lunile următoare să fie adoptată reforma administrației publice care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal.






















