Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Există diferențe majore între localitățile din România în privința colectării impozitelor pe proprietate, potrivit unui raport al Guvernului condus de Ilie Bolojan, citat de Curs de Guvernare. Unele unități administrativ-teritoriale reușesc să colecteze integral taxele locale, în vreme ce în altele gradul de colectare coboară până la 2%, situație caracterizată drept „disfuncționalități majore și vulnerabilitate fiscală”.
Regiunile cu cele mai slabe încasări din taxe locale.
Analiza Executivului vizează date din 2024 și identifică o concentrare vizibilă de localități cu performanță slabă în Moldova, Dobrogea, sudul Munteniei și Oltenia. Documentul corelează aceste rezultate cu lipsa zonelor urbane funcționale, sărăcia și nivelul redus al veniturilor populației.
Printre localitățile cu cele mai mici rate de colectare a taxelor se numără Grajduri — 2%, Slobozia Bradului — 4%, Poșta Câlnău — 8%, Pardina — 10% și Turnu Măgurele — 17%. Potrivit Antena3 CNN, raportul evidențiază că nivelul redus al colectării nu reflectă neapărat lipsa bazei impozabile, ci adesea o administrare locală deficitară.
Campioni ai colectării — Transilvania și zona metropolitană București-Ilfov.
La polul opus, regiunile Transilvania, Banat și zona metropolitană București-Ilfov se remarcă printr-o administrare fiscală mai riguroasă. Raportul guvernamental menționează că în aceste zone un număr mai mare de localități ating sau depășesc rate de colectare de 65%, reflectând un grad ridicat de conformare voluntară.
🗞️ Citește și Acestea
Localitățile cu cele mai bune rezultate sunt Husasău de Tinca și Oncești — ambele cu 100% —, urmate de Concești — 99%, Păuca — 97% și Dragomirești-Vale — 95,38%.
De ce eșuează colectarea taxelor în sute de localități.
Guvernul atrage atenția că printre cauzele principale identificate se numără veniturile mici ale populației, inventarele neactualizate ale proprietăților, cotele minime de impozitare și lipsa evaluărilor fiscale sistematice. La acestea se adaugă slaba mobilizare pentru recuperarea creanțelor și lipsa personalului calificat în administrațiile locale mici.
Un aspect important subliniat de raport este că multe administrații locale nu prezintă nici măcar valoarea maximă a impozitelor pe care le pot colecta, subestimând astfel potențialul fiscal al comunității. Raportul subliniază că autonomia financiară a administrațiilor locale este direct legată de capacitatea acestora de a-și genera venituri proprii, fără dependență excesivă față de transferurile de la bugetul central.
Reforma impozitelor pe proprietate, din 2027.
Contextul acestui raport este semnificativ: impozitele locale au fost majorate în 2026, cu creșteri de 50–80% față de anul anterior în unele mari orașe. Executivul a modificat ulterior legislația pentru a permite autorităților locale să reducă nivelul taxelor.
Ilie Bolojan a anunțat că, începând cu 2027, impozitul pe proprietate ar urma să fie calculat în funcție de valoarea de piață a imobilelor. „Nu va însemna o nouă majorare, pentru că procentul pe care îl aplică localitățile va putea fi reglat de la fiecare localitate”, a declarat premierul interimar.
Tabloul complet al colectării taxelor arată că România rămâne profund inegală din punct de vedere fiscal la nivel local — o problemă structurală cu implicații directe asupra calității serviciilor publice din comunitățile afectate.
