Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
O nouă măsură a Guvernului condus de Ilie Bolojan amenință să schimbe radical compoziția corpului profesoral din universitățile de drept și instituțiile militare de învățământ superior din România, relatează StiriPeSurse. Magistrații și ofițerii cu pensii de serviciu vor primi doar 15% din pensie dacă vor continua să predea la stat.
Interdicție mascată prin reducerea drastică a pensiei.
Proiectul de lege publicat de Ministerul Muncii introduce o regulă radicală pentru beneficiarii de pensii de serviciu sau militare angajați în instituții publice, inclusiv universități. Aceștia vor putea continua activitatea doar dacă acceptă ca 85% din pensie să fie „pusă între paranteze” pe durata angajării. Restul de 15% reprezintă singura parte din pensie pe care o vor primi în continuare, alături de salariu.
Un judecător sau procuror pensionar care predă la Facultatea de Drept va avea de ales: fie rămâne la catedră pe salariul de profesor și renunță la 85% din pensie, fie pleacă acasă și păstrează integral pensia. Experții consideră că această măsură echivalează cu o interdicție de facto a magistraților în facultățile de stat, conform Ziarul Profit.
Facultățile de drept, cele mai afectate.
Cele mai afectate instituții sunt facultățile de drept de stat, unde o parte importantă din cursurile de procedură, drept penal, constituțional sau practică judiciară sunt ținute de judecători și procurori pensionari. Pe același model, Universitatea Națională de Apărare, Academia de Poliție și Academia SRI se bazează pe foști ofițeri superiori, retrași din sistem dar activi la catedră.
🗞️ Citește și Acestea
„Exact acest nucleu de expertiză este pus pe făraș„, notează sursa citată. Din punct de vedere economico-social, logica măsurii ridică semne de întrebare. Orele nu dispar din planul de învățământ și vor trebui predate de cineva, iar universitățile vor plăti oricum alte cadre didactice. Statul nu face economie reală la salarii universitare, ci își penalizează propriile resurse umane de vârf.
Haos administrativ în universități.
Dacă magistrații și ofițerii pensionari se retrag în masă pentru a nu-și pierde pensia, catedre întregi vor rămâne descoperite peste noapte. Planurile de învățământ se vor modifica sub presiune, iar studenții vor primi un alt tip de formare, mai teoretic și mai puțin conectat la practică.
Scenariul devine și mai absurd având în vedere că același Guvern declară public că „nu afectează educația„. În realitate, măsura lovește exact acolo unde universitățile de stat compensau slăbiciunile sistemice: prin aducerea la catedră a practicienilor de top cu experiență reală în magistratură sau structuri militare, potrivit România TV.
Diferențe de tratament greu de justificat.
Măsura creează o discriminare bizară între mediul public și cel privat. Un magistrat pensionar poate preda liniștit la o universitate privată, cumulând integral pensia cu salariul. Devine „problematic” doar dacă predă la o universitate de stat, pe aceleași cursuri și pentru aceiași studenți.
În plus, sunt exceptați expres demnitarii cu mandate constituționale, inclusiv judecătorii Curții Constituționale și șefii de servicii. Ei POT cumula pensia de serviciu cu indemnizația pe durata mandatului. Paradoxul este flagrant: ca magistrat activ ai voie să predai, ca magistrat pensionar „simplu” ești împins afară dacă nu renunți la 85% din pensie.
Risc de litigiu constituțional.
Experții avertizează că proiectul este aproape sigur un nou litigiu constituțional în devenire. Diferențele de tratament între cei cu pensii contributive și cei cu pensii de serviciu, între demnitarii exceptați și foștii magistrați „obișnuiți„, dintre universitățile de stat și cele private, deschid multiple linii de atac juridic.
Până când o asemenea dispoziție va fi eventual corectată sau invalidată, universitățile de stat vor trece printr-un șoc major de resurse umane, cu generații întregi de studenți care vor face facultatea fără contact direct cu practicienii de vârf din magistratură sau din structurile militare și de securitate.
