Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Parlamentul german a adoptat joi o nouă lege pentru consolidarea protecției infrastructurilor critice, în contextul unor acte de sabotaj atribuite amenințărilor hibride rusești și după un incendiu criminal care a lăsat peste 100.000 de persoane din Berlin fără electricitate în ianuarie, conform Digi24. Germania este „ținta sabotajelor, spionajului, dezinformării și terorismului”, a declarat ministrul de Interne Alexander Dobrindt în Bundestag înainte de vot, potrivit AFP.
Incendiul de la Berlin: 100.000 de oameni afectați.
La începutul lunii ianuarie 2026, un act de sabotaj a paralizat sud-vestul Berlinului. Incendierea unei instalații electrice lângă centrala Lichterfelde a lăsat peste 100.000 de persoane fără electricitate, încălzire și conexiuni de telefonie mobilă timp de mai multe zile. Aproximativ 45.000 de gospodării și peste 2.000 de firme au fost afectate în plină iarnă, cu temperaturi sub zero grade.
Gruparea de extremă stânga Vulkangruppe a revendicat atacul într-un mesaj de aproximativ 2.500 de cuvinte, consideră
t credibil de poliție, potrivit Jurnalul.ro. Militanții au declarat că au vizat „lăcomia energetică bazată pe combustibili fosili” și au protestat împotriva centrelor de date pentru inteligență artificială. Procuratura a deschis dosar pentru „apartenența la o organizație teroristă” și sabotaj.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul Dobrindt a anunțat o recompensă de un milion de euro pentru informații care să conducă la identificarea autorilor. Gruparea Vulkangruppe, activă din 2011, a mai revendicat aproximativ 10 atacuri, inclusiv unul asupra fabricii Tesla din afara Berlinului în martie 2024.
Noua lege: 1.700 de prestatori de servicii esențiale obligați să se protejeze.
Legea adoptată de Bundestag obligă aproximativ 1.700 de prestatori de servicii esențiale – electricitate, apă, spitale mari și lanțuri de supermarketuri – să-și identifice vulnerabilitățile și să-și consolideze apărarea împotriva atacurilor premeditate, accidentelor, catastrofelor naturale sau pandemiilor, conform AFP.
Noile reguli vizează actorii care furnizează servicii esențiale unui număr de peste 500.000 de persoane, a căror cădere poate antrena pericole grave. Camera superioară a Parlamentului, Bundesratul, urmează să valideze textul și a propus reducerea pragului de la 500.000 la 150.000 de utilizatori pentru o protecție mai extinsă.
Instalațiile vizate trebuie să prevadă mijloace de protecție și surse de alimentare cu energie de rezervă. Exploatanții sunt obligați să semnaleze autoritățilincidente, să prezinte rapoarte detaliate în termene precise și să organizeze formări, exerciții și acțiuni de sensibilizare pentru angajați.
Criticile: birocratizare excesivă și costuri mari.
Deputatul ecologist Konstantin von Notz, expert în probleme de securitate națională, consideră legea „insuficientă și tardivă”, potrivit AFP. Mai multe grupuri de întreprinderi susțin că măsurile reprezintă o povară care va afecta eficiența sistemului, fără să garanteze o securitate mai bună.
Un specialist în securitate de la Institutul Fraunhofer, Daniel Hiller, avertizează că sistemele moderne sunt „atât de vaste, atât de complexe și interdependente” încât este practic imposibil să fie securizate complet. Sabrina Schulz, directoarea pentru Germania a grupului de reflecție European Initiative, subliniază că consolidarea infrastructurilor este „cel puțin la fel de importantă ca tancurile și dronele, dacă nu mai importantă”.
Germania – prima economie europeană și principala susținătoare a Ucrainei împotriva invaziei ruse – găzduiește baze NATO de zeci de ani, dar infrastructurile și armata germană rămân prost echipate. Cancelarul Friedrich Merz a făcut din consolidarea lor o prioritate pentru a putea face față unui eventual atac al Moscovei.
