Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un Grup de Monitorizare din Parlamentul European a organizat joi o audiere cu ușile închise despre statul de drept și justiția din România, la aproximativ două luni după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. Dezbaterea a stârnit controverse majore privind componența inițială a panelului de invitați, percepută ca profund dezechilibrată în favoarea reprezentanților sistemului judiciar, conform Europa Liberă.
Miza reală: controlul narațiunii europene.
Discuțiile au avut loc în cadrul Grupului de Monitorizare pentru Democrație, Stat de Drept și Drepturi Fundamentale (DRFMG), un organism al Comisiei LIBE din Parlamentul European, responsabil cu supravegherea respectării valorilor fundamentale ale Uniunii. Întâlnirea nu a fost publică, însă concluziile vor ajunge pe masa Comisiei LIBE și pot influența viitoare evaluări europene privind statul de drept din România.
Europarlamentarul USR Dan Barna a declarat pentru Europa Liberă că miza reală este „lupta pentru cine câștigă narativul în Europa”. Potrivit acestuia, reprezentanții instituțiilor judiciare au dominat discuția, prezentând o imagine idealizată a sistemului românesc de justiție, în timp ce perspectivele critice au fost inițial marginalizate, potrivit Radio România Cluj.
Un panel inițial dezechilibrat.
La audiere au participat din România: Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Radu Marinescu, ministrul Justiției (online), Claudiu Drăgușin, reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, Dana Gârbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor) și Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din României). Din societatea civilă a fost prezentă Andreea Pocotilă, jurnalistă Recorder și coautoare a documentarului „Justiție capturată”.
🗞️ Citește și Acestea
Componența inițială a panelului a fost percepută ca profund dezechilibrată – situație relatată în premieră de G4Media. Singura voce critică față de starea actuală a justiției era cea a jurnalistei Recorder, în timp ce restul panelului era dominat de reprezentanți ai instituțiilor-cheie din sistemul judiciar.
Eurodeputații Nicu Ștefănuță și Vlad Voiculescu au sesizat dezechilibrul cu o zi înainte de audieri și au intervenit direct pe lângă președinta comisiei, Sophie Wilmes. În urma acestor demersuri, a fost inclus și Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor din România, reprezentant al unei asociații de magistrați cu poziții reformiste.
Cum s-a ajuns la dezechilibru.
Invitațiile pentru astfel de întâlniri sunt rezultatul negocierilor politice între grupurile din Parlamentul European, sub coordonarea președintei comisiei Sophie Wilmes (Renew Europe). Grupul S&D (PSD) a propus prezența magistratelor Dana Gârbovan și Andreea Ciucă, potrivit Presshub. Grupul ECR (AUR) l-a propus pe avocatul Florentin Țucă, care a refuzat însă invitația. Grupul PPE (PNL) a propus prezența Verei Jourova, fost comisar european pentru Justiție, și a lui Vlad Nistor, fost eurodeputat, dar propunerile au fost respinse pe criterii de mandat și expertiză.
„Din lipsa unor cunoștințe aprofundate ale consilierilor și staffului, s-a ajuns la o listă de invitați extrem de dezechilibrată în favoarea sistemului de putere din vârful Justiției”, a explicat Dan Barna. El a subliniat că dezechilibrul nu a fost rezultatul unei strategii deliberate, ci al modului în care a fost gestionată selecția invitaților.
Reacții și implicații.
Europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a declarat că i-a fost refuzat accesul la audiere, deși este membru al Comisiei LIBE, pe motiv că nu ar fi potrivit ca un eurodeputat român să asiste la dezbaterea cu ușile închise. Eurodeputata AUR Georgiana Teodorescu a lansat acuzații de „defăimare” a imaginii României, avertizând asupra unui posibil „scenariu Ungaria”, în care mecanismele statului de drept sunt folosite pentru a izola un stat membru.
În contrast, eurodeputatul Vasile Dîncu (S&D) a criticat lipsa transparenței procedurii, argumentând că „lipsa accesului public reduce încrederea” în mecanismele europene de monitorizare. El a recunoscut existența unor probleme reale în justiția din România, dar a subliniat necesitatea unei evaluări echilibrate care să pună pe masă și „progresele instituționale documentabile”.
Audierea are loc într-un context tensionat pentru sistemul judiciar românesc, la scurt timp după publicarea documentarului Recorder care a generat proteste de stradă în țară și a readus în atenția publică europeană acuzații grave privind funcționarea justiției din România. De asemenea, ONG-urile Funky Citizens și Declic au transmis la Bruxelles o solicitare pentru monitorizarea strictă și continuă a României în privința statului de drept.
Discuția din Parlamentul European vine la puțin timp înainte de vizita comisarului european pentru justiție, Michael McGrath, care ar trebui să fie în România la jumătatea lui februarie. Concluziile audierii pot influența evaluările viitoare ale Uniunii Europene privind statul de drept din România, cu impact politic și instituțional semnificativ.
