Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul premier Florin Cîțu a publicat o analiză bazată pe datele Eurostat prin care combate teza oficială a Guvernului Bolojan conform căreia România ar fi avut un model de creștere nesustenabil. Concluzia sa: România are cea mai mică îndatorare a sectorului privat din Uniunea Europeană, ceea ce infirmă premisa pe care se sprijină politica de creștere a taxelor, potrivit StiriPeSurse.
Datele Eurostat contrazic narațiunea oficială despre creștere nesustenabilă.
Timp de mai multe luni, reprezentanții Guvernului și diverși analiști au susținut că România a crescut economic pe baza unui consum finanțat prin îndatorare excesivă a sectorului privat. Această teză a justificat, în discursul public, necesitatea creșterii taxelor și extinderii controlului statal.
Cîțu arată că indicatorul Eurostat „private sector debt (consolidated)” plasează România pe ultimul loc în UE la îndatorarea sectorului privat — sub Polonia, Lituania, Bulgaria și cu mult sub media Uniunii Europene. Datele confirmă că firmele și gospodăriile românești sunt cele mai puțin îndatorate din întreaga Uniune, un argument care dezumflă complet teoria creșterii pe datorie privată.
Potrivit datelor compilate de Profit.ro pe baza Eurostat, datoria privată a populației și firmelor a scăzut de la circa 155% din PIB în 2010 la aproximativ 40% din PIB la finalul anului 2024 — o ajustare dramatică pe parcursul a 15 ani.
🗞️ Citește și Acestea
Dezechilibrul real: datoria statului, nu a sectorului privat.
„Datoria care a explodat este datoria statului — rezultatul direct al deciziilor politice care au împins cheltuieli permanente peste capacitatea reală a economiei”, argumentează Florin Cîțu, fost Prim-ministru al României.
El atrage atenția că soluția adoptată de Ministerul Finanțelor — cu acordul premierului — a fost creșterea sarcinii fiscale asupra sectorului privat, nu reducerea cheltuielilor publice sau reformarea aparatului bugetar. Potrivit fostului premier, tocmai sectorul cu cele mai sănătoase bilanțuri din Europa a fost ales să suporte costul unui deficit generat exclusiv de stat.
Aceasta este, în viziunea lui Cîțu, explicația pentru încetinirea economică actuală: „Sectorul privat era încă sănătos, dar a fost tratat ca o rezervă fiscală de exploatat. A fost suprataxat tocmai pentru a acoperi un deficit generat de stat. Apoi aceiași oameni se miră că economia încetinește, consumul cade și investițiile sunt amânate.”
Implicații pentru dezbaterea fiscală.
Analiza vine pe fondul unui climat economic tensionat, în care mai multe categorii de bugetari protestează față de noua lege a salarizării, iar mediul privat reclamă povara fiscală crescută din ultimii ani.
Dacă datele Eurostat sunt corecte — și sunt dificil de contestat, venind dintr-o sursă oficială europeană —, atunci politica de austeritate direcționată preponderent spre sectorul privat nu are o justificare economică solidă. Argumentul „creșterii nesustenabile” se prăbușește în fața unui indicator care arată exact contrariul.
Dezbaterea privind reforma fiscală și responsabilitatea pentru deficitul public urmează să se intensifice pe măsură ce presiunile sociale cresc și termenele din PNRR se apropie.
