Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a vorbit despre negocierile pentru guvernul de tehnocrați la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, potrivit Mediafax. Potrivit lui Tomac, cea mai mare presiune din partea partidelor a vizat controlul funcțiilor de secretari de stat și prefecți, nu componența propriu-zisă a Cabinetului.
Secretarii de stat și prefecții, principala miză a negocierilor
Tomac a explicat că, deși inițial partidele s-au arătat deschise ideii unui guvern de tehnocrați, discuțiile s-au complicat rapid pe tema celui de-al doilea eșalon din administrație. „La PSD au fost puncte de vedere diferite pe principiu: Ok, guvern tehnic, dar ce faceți cu secretarii de stat? Domnul Bolojan la fel a spus: Am înțeles, propuneți o echipă de specialiști, ce faceți cu secretarii de stat, dar și cu prefecții?”, a declarat Eugen Tomac.
Fostul premier desemnat de Nicușor Dan a precizat că, în acel moment, a devenit evident că aceste funcții reprezentau adevărata miză a tratativelor dintre PNL, USR, PSD și UDMR.
Soluția propusă: funcții apolitice
Pentru a debloca discuțiile, Tomac spune că a propus ca miniștrii, secretarii de stat și prefecții să fie persoane fără apartenență politică, numite după consultarea formațiunilor care urmau să susțină guvernul în Parlament. „Am spus că, pentru a avea credibilitatea necesară în relația cu partidele, trebuie să fim cât mai flexibili și să-i asigurăm, dacă este nevoie și printr-un acord în scris, că toți membrii cabinetului vor fi oameni din afara partidelor care se află în Parlament”, a explicat el.
🗞️ Citește și Acestea
Toți secretarii de stat urmau să fie numiți direct de premierul desemnat, după consultarea partidelor susținătoare, iar prefecții urmau să respecte aceeași regulă a neutralității politice.
Peste 50 de interviuri cu tehnocrați
Consilierul prezidențial a precizat, potrivit Aktual24, că pentru formarea echipei tehnice au fost organizate peste **50 de interviuri**, iar pentru aproape fiecare minister au fost analizate două sau trei variante de candidați. Discuțiile informale despre profilul candidaților au inclus, potrivit lui Tomac, situații contradictorii legate de afilierea politică percepută a acestora.
Pentru a crește șansele obținerii votului de învestitură, toți miniștrii propuși de Tomac au fost de acord să se retragă, dacă acest lucru ar fi ajutat la deblocarea negocierilor cu partidele.
De ce și-a retras Tomac candidatura la premier
Tomac a explicat și motivul pentru care și-a depus mandatul de premier desemnat, după ce a constatat că șansele obținerii unui vot de învestitură scăzuseră semnificativ, conform RomaniaTV.net. „Am hotărât să mă retrag tocmai pentru că mi se părea incorect din partea mea să prelungesc cu bună știință încă 5 zile criza politică”, a transmis el.
Decizia a venit după consultări cu echipa propusă pentru Guvern și cu președintele **Nicușor Dan**, în contextul în care niciunul dintre partide nu a prezentat o soluție concretă pentru deblocarea situației.
După eșecul negocierilor
Episodul Tomac rămâne un exemplu concret al modului în care disputele pe funcții din eșalonul doi al administrației pot bloca formarea unui guvern, chiar și atunci când există, la nivel declarativ, un acord privind un cabinet de tehnocrați. Negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare continuă, iar componența viitorului Executiv rămâne, deocamdată, incertă.
