Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Elveția a construit în ultimele decenii o rețea subterană impresionantă de tuneluri care depășește 2.500 de kilometri, rivalizând cu marile sisteme de transport urban și transformând țara într-un lider mondial al infrastructurii subterane. Cu aproximativ 1.852 de tuneluri rutiere și feroviare, elvețienii și-au creat practic un al doilea stat sub munții Alpilor.
O lume ascunsă sub munți.
Relieful muntos al Elveției a determinat o abordare unică a infrastructurii de transport. Peste o zecime din rețelele de autostrăzi și căi ferate se desfășoară complet subteran, o proporție considerată record la nivel global, conform Antena 3 CNN. Potrivit Societății Elvețiene de Tuneluri, lungimea totală a acestei rețele ajunge la circa 2.544 de kilometri, incluzând tuneluri rutiere, feroviare și structuri mai vechi legate de sistemele de apă și energie.
Aproximativ 50 de tuneluri feroviare și 55 de tuneluri rutiere au o lungime mai mare de doi kilometri, iar totalul continuă să crească. Doar infrastructura de autostrăzi include 250 de tuneluri care însumează aproximativ 290 de kilometri, potrivit datelor citate de HotNews.ro. Multe dintre acestea străpung munții pentru a limita zgomotul, a reduce ocuparea terenurilor sau a trece pe sub localități.
Gotthard, simbolul ingineriei elvețiene.
Tunelul de bază Gotthard rămâne cea mai impresionantă realizare din această rețea. Inaugurat în iunie 2016, acesta are 57 de kilometri, fiind cel mai lung tunel feroviar din lume. El permite trenurilor să traverseze Alpii la altitudine joasă, la doar 550 de metri deasupra nivelului mării, reducând timpul de călătorie între Zurich și Milano cu aproape o oră.
🗞️ Citește și Acestea
Construcția acestui gigant a durat 17 ani și a costat aproximativ 12 miliarde de dolari. În cele mai adânci zone, muncitorii au lucrat la peste 2.300 de metri sub piscurile alpine, la temperaturi de peste 45 de grade Celsius. Zilnic trec prin tunel 50 de trenuri de pasageri și peste 250 de trenuri de marfă, iar trenurile de viteză îl străbat în doar 20 de minute.
Pe lângă Gotthard, elvețienii au mai construit tunelul Lötschberg Base de 35 de kilometri, deschis în 2006, și tunelul Ceneri Base de 15 kilometri, finalizat în 2020. Aceste proiecte fac parte din programul AlpTransit, o investiție de peste 20 miliarde de dolari care urmărește mutarea traficului de marfă de pe șosele pe calea ferată.
Istoria de peste 150 de ani a tunelurilor elvețiene.
Boomul construcției de tuneluri a început în jurul anului 1950, dar primele proiecte majore datează din secolul al XIX-lea. Primul tunel uriaș a fost vechiul Gotthard de 15 kilometri, construit între 1871 și 1881, când dinamita inventată de Alfred Nobel permitea străpungerea stâncii. La acea vreme, tunelul Simplon de 19 kilometri a fost cel mai lung tunel feroviar din lume timp de șapte decenii, până în 1982.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, Elveția a demarat ample lucrări de forare pentru drenaj și pentru producerea energiei hidroelectrice. Construcția tunelurilor rutiere a urmat în anii 1980, iar din jurul anului 2000 accentul s-a mutat pe tunelurile feroviare. Astăzi, în unele regiuni, o parte semnificativă a deplasărilor are loc sub pământ.
Planuri ambițioase pentru viitorul apropiat.
Construcția de tuneluri nu este limitată exclusiv la Alpi. Platoul Central a devenit un punct de interes din cauza congestiei și a creșterii urbane. Printre planurile viitoare se numără un tunel feroviar de 30 de kilometri între Zurich și Rupperswil, menit să elimine un blocaj major al traficului.
Sub orașele elvețiene se dezvoltă sisteme complexe de tuneluri. Zurich a deschis în 2015 o nouă stație subterană pentru a gestiona traficul est–vest, iar extinderi similare sunt planificate în Basel, Berna, Geneva și Lucerna. Aceste spații sunt funcționale, nu grandioase – peroane, coridoare tehnice, puțuri de ventilație și rute de evacuare formează un strat discret sub străzi.
Elvețienii au dovedit că POT construi la timp și în buget, un lucru rar în domeniul infrastructurii de amploare. Această abordare pragmatică le permite să continue să investească în viitor, menținând Elveția în fruntea țărilor cu cele mai dezvoltate rețele subterane din lume.
