Economistul Cristian Socol lansează un avertisment fără precedent către Executivul condus de Ilie Bolojan: blocarea creșterii salariului minim în 2026 va arunca în sărăcie 838.429 de lucrători români. Analizele comparative cu țările europene demonstrează că România ar deveni singura excepție dintr-o Uniune în care toate statele majorează veniturile minime.
Premierul Bolojan a semnalat recent că nu dorește creșterea salariului minim pentru anul viitor, invocând dificultățile mediului de afaceri și necesitatea plafonării salariilor în sectorul public. Această poziție contrariază însă angajamentele europene asumate prin PNRR și riscă activarea procedurii de infringement împotriva României.
Expertiza unui economist cu experiență guvernamentală
Cristian Socol, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București și fost consilier economic în guvernele PSD, este cunoscut ca promotor al strategiei „wage-led growth” – creșterea economică bazată pe majorarea salariilor. Economistul a ocupat funcția de șef al departamentului pentru politici fiscal-bugetare al PSD timp de 14 ani și a contribuit la elaborarea programelor de guvernare ale formațiunii social-democrate.
Paradoxul productivității românești
Datele prezentate de Socol în analiza pentru MEDIAFAX relevă o situație paradoxală pentru economia românească. Deși țara noastră ocupă poziția a patra la cele mai mici salarii minime din UE în valoare euro și înregistrează o pondere dublă a salariaților cu venituri reduse față de media comunitară, productivitatea muncii demonstrează performanțe remarcabile.
România a înregistrat o creștere a productivității reale pe oră lucrată de 6,4% în ultimul an, clasându-se pe locul secund în UE după Irlanda, conform statisticilor Eurostat citate de economist. Pe termen lung, între 2015-2025, eficiența muncii a crescut cu 35%, din nou pe poziția secundă continentală. Acest diferențial între productivitate și costuri salariale reprezintă cel mai mare din Uniunea Europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Lecțiile europene de solidaritate socială
Comparațiile internaționale oferite de economist demonstrează angajamentul consistent al partenerilor europeni pentru protejarea lucrătorilor vulnerabili. Germania implementează o creștere istorică la 13,9 euro pe oră în 2026, beneficiind peste 5 milioane de angajați din servicii și comerț pentru recâștigarea puterii de cumpărare după erodarea inflațională, conform analizei MEDIAFAX.
Franța menține mecanismul automat de indexare, estimând ajungerea la 1.900 euro lunari în 2026, păstrând salariul minim la 60% din cel median. Spania a crescut salariul minim cu 81% în ultimii zece ani, ajungând la echilibrul european de 50% din salariul mediu și 60% din cel median.
Țările din Europa de Est demonstrează și mai multă ambție. Polonia a implementat creșteri de 164% în ultimii zece ani, ajungând la echivalentul a 1.000 euro în 2024 și planificând 1.155 euro pentru 2026, arată datele prezentate de Socol.
Performanțele baltice și central-europene
Lituania aplică formula celor 50% din salariul mediu încă din 2018, înregistrând creșteri de 173% în ultimii zece ani, de la 380 la 1.038 euro actual, cu planuri pentru 1.153 euro în 2026. Cehia adoptă mecanismul semi-automat de 40-45% din salariul mediu, crescând cu 131% în ultimul deceniu, de la 365 la 841 euro, cu obiectivul de 890 euro pentru anul viitor.
Slovacia implementează formula de 57% din salariul mediu, dublând valorile în zece ani de la 405 la 816 euro, cu stabilirea oficială la 915 euro pentru 2026. Bulgaria a atins deja pragul de 50% din salariul mediu în 2024, cu 430.000 de salariați beneficiari și planuri pentru 618 euro anul următor, conform statisticilor europene citate în analiza MEDIAFAX.
Riscurile nerespectării angajamentelor europene
Socol avertizează că poziția României contravine jalonului din PNRR privind asigurarea unui salariu minim adecvat, existând riscul activării procedurii de infringement de către Comisia Europeană. Directiva europeană 2041/2022, transpusă în legislația națională, obligă la menținerea a 50% din salariul mediu brut pentru permiterea unui trai decent.
În completarea analizei sale pentru MEDIAFAX, economistul precizează că coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulți și 2 copii este estimat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung România la valoarea de 10.450 lei pentru anul 2024. Formula de calcul națională stabilește pentru 2026 un rezultat de 4.326 lei, în timp ce aplicarea principiului european de 50% din câștigul salarial mediu înseamnă 4.590 lei.
Analiza comparativă demonstrează că toate statele UE cu salariu minim au operat creșteri consistente în ultimii zece ani, cu accelerare în perioada 2023-2025, conform datelor Eurostat prezentate în studiul MEDIAFAX. Experiențele diverselor țări europene dovedesc fezabilitatea majorărilor substanțiale fără efecte economice adverse majore, ba chiar cu beneficii sociale importante.
România riscă să devină singura excepție dintr-o Europă solidară, în condițiile în care jumătate din țările UE confruntă probleme bugetare similare, dar niciuna nu pune povara exclusiv pe cei cu venituri mici și medii. Costul social al acestei decizii ar putea fi devastator pentru aproape un milion de lucrători români.
