Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, a transmis lista celor 9 acte normative cu impact semnificativ ce trebuie adoptate de Parlament pentru îndeplinirea reformelor din PNRR, după ce Sorin Grindeanu, președintele PSD și al Camerei Deputaților, i-a solicitat urgent această informație în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Antena 3.
Schimbul de scrisori dintre Grindeanu și Pîslaru.
La 14 mai 2026, Grindeanu i-a transmis o scrisoare oficială lui Pîslaru, reproșându-i că, deși PSD și-a reafirmat susținerea pentru PNRR la consultările de la Cotroceni din aprilie, ministerul nu a transmis nicio solicitare concretă către Camera Deputaților pe tema reformelor europene. România risca la acel moment penalizări totale de peste 15 miliarde de euro pentru neîndeplinirea a 38 de jaloane, conform datelor din Parlament.
„Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative care trebuie aprobate în Parlament, pentru realizarea unui grad cât mai mare de absorbție a fondurilor din PNRR”, a scris Sorin Grindeanu, Președintele Camerei Deputaților, în scrisoarea adresată lui Pîslaru.
Chiar în ziua primirii scrisorii, Pîslaru și-a exprimat public „uluirea” față de solicitare, afirmând că PSD participase deja la reuniunile de lucru pe această temă. Cu toate acestea, a doua zi — la 15 mai — ministrul a transmis răspunsul cu lista completă, potrivit Adevarul.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Cele 9 reforme cu impact care cer adoptare prin lege.
Răspunsul lui Pîslaru a detaliat că 14 ținte și jaloane sunt considerate reforme cu impact semnificativ, din care 9 acte normative la nivel de lege necesită aprobarea Parlamentului și implică acord politic.
Termenele stabilite prin calendarul asumat de Guvern: reformele cu aviz favorabil al Comisiei Europene urmau să fie depuse în Parlament până la 15 mai 2026; cele care așteptau avizul Comisiei — până la 22 mai 2026; iar cele supuse renegocierii — până la 31 mai 2026.
Printre reformele vizate se numără noul sistem de salarizare în sectorul public, reforma structurală a ANAF, Codul amenajării teritoriului și construcțiilor, decarbonizarea energetică și reforma privind guvernanța corporativă a companiilor de stat.
Grindeanu informează liderii parlamentari; acord pe Legea salarizării.
La 18 mai, Grindeanu le-a transmis liderilor grupurilor parlamentare răspunsul primit de la Pîslaru, cerându-le să promoveze adoptarea legislației necesare pentru reformele PNRR.
Totodată, Administrația Prezidențială a anunțat că, sub medierea președintelui Nicușor Dan, s-a ajuns la un acord politic între PSD, PNL, USR și UDMR pentru adoptarea noii Legi a salarizării în sectorul public până la finalul sesiunii parlamentare în curs. Acordul a fost semnat de Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR).
Miza politică a PNRR în contextul negocierilor de la Cotroceni.
Episodul Grindeanu–Pîslaru ilustrează tensiunile din coaliția pro-occidentală în privința implementării PNRR, cu partidele care se poziționează strategic înaintea consultărilor pentru desemnarea unui nou premier. Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la finalul anului 2026, iar statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele restante până în august 2026.
Neadoptarea în termen a legislației necesare ar putea atrage penalizări majore din partea Comisiei Europene — o miză care a determinat, în cele din urmă, deblocarea procesului legislativ.
