Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a lansat vineri un avertisment la adresa guvernelor europene, susținând că regimul de la Kiev „nu va cruța pe nimeni” și că demisia premierului leton este doar primul dintr-un șir de colapsuri politice. Declarația vine la o zi după ce Evika Siliņa, prim-ministrul Letoniei, și-a anunțat demisia în urma unui scandal legat de drone ucrainene, potrivit Mediafax.
Peskov: Kiev exploatează aliații fără scrupule.
Secretarul de presă al Kremlinului a declarat, într-un interviu acordat Canalului Unu rus, că regimul ucrainean „nu va cruța pe nimeni și va exploata pe toată lumea pentru interesele sale foarte, foarte lipsite de scrupule, dacă nu este ținut în frâu cum trebuie”.
Peskov a extins mesajul dincolo de cazul letonez, avertizând că statele baltice trebuie să se pregătească pentru noi turbulențe. El a sugerat că demisiile din cabinetele europene, declanșate de consecințele politice ale conflictului din Ucraina, vor continua.
„Dacă acest lucru continuă, aceasta nu va fi ultima generație de politicieni care vor cădea victime ale acțiunilor regimului de la Kiev, forțați să demisioneze din cauza diverselor scandaluri”, a mai spus Peskov.
Letonia: cum s-a prăbușit guvernul Siliņa.
Criza letonă a fost declanșată de un incident petrecut pe 7 mai 2026, când două drone ucrainene au intrat în spațiul aerian al Letoniei dinspre Rusia și s-au prăbușit în estul țării, avariind patru rezervoare de petrol din orășelul Rēzekne. Atât Letonia, cât și Ucraina au confirmat că dronele aparțineau armatei ucrainene, dar Kievul a susținut că sistemele rusești de război electronic le-au deviat deliberat de la traiectorie.
🗞️ Citește și Acestea
Primul-ministru Siliņa a cerut demisia ministrului Apărării, Andris Spruds, acuzând reacția lentă în implementarea sistemelor anti-dronă. Aceasta l-a desemnat ca înlocuitor pe colonelul Raivis Melnis. Mișcarea a declanșat ruptura coaliției: Partidul Progresiștilor, din care făcea parte Spruds, și-a retras sprijinul, lăsând guvernul cu doar 41 din 100 de mandate parlamentare, față de cele 47 ale opoziției.
Lipsită de majoritate, Siliņa a anunțat joi demisia, descriind decizia ca „grea, dar onestă”. Într-o postare pe rețeaua X, aceasta a reproșat că „gelozia politică și interesele înguste de partid au avut prioritate față de responsabilitate” — și a adăugat: „Mă retrag, dar nu renunț. Și nu plec.” Potrivit Agerpres, președintele leton Edgars Rinkēvičs a demarat vineri consultări cu toate partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier.
Oportunism politic sau risc real pentru Europa?
Declarațiile Kremlinului sunt, în mod evident, utilizate propagandistic pentru a amplifica percepția de vulnerabilitate a flancului estic NATO. Cu toate acestea, incidentul leton ridică întrebări reale despre capacitatea statelor din regiune de a gestiona consecințele politice interne ale unui război care se desfășoară în imediata vecinătate.
Letonia urmează să organizeze alegeri parlamentare în octombrie 2026, iar criza guvernamentală survine într-un moment delicat, pe fondul presiunilor bugetare pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Modelul letonez — în care o eroare operațională într-un conflict extern a destabilizat o coaliție internă — ar putea deveni un REPER îngrijorător pentru alte capitale europene.
Cum va evolua procesul de formare a unui nou guvern la Riga, urmând să se clarifice în zilele următoare.
